În urmă cu 11 zile, într-un interviu realizat cu Iulian Fota, expert în siguranță națională și fost secretar de stat în Ministerul de Externe, acesta mi-a spus că mulți dintre cei veniți la București, la Summit-ul B9, l-au întrebat informal de ce România nu doboară dronele rusești care violează spațiul aerian al țării.
“Dar de ce nu doborâți dronele? Cine dă comanda de foc? Piloții? Ministrul? Deci acești oameni aveau neclarități. Neclarități importante, care ne pot costa…”, spunea Iulian Fota în data de 17 mai. N-a trecut prea mult și am ajuns în punctul în care cetățenii români plătesc pentru respectivele “neclarități”.
La începutul lunii august 2023, primele drone ale Rusiei pătrund în spațiul aerian și se prăbușesc pe teritoriul României, provocând explozii și incendii în zona satelor Ceatalchioi și Plauru din județul Tulcea.
Mulți poate își mai amintesc că prima reacție a Ministerului Apărării, condus la acea vreme de Angel Tîlvăr (PSD), a fost să ascundă opiniei publice existența resturilor de dronă și chiar a atacurilor.
Norocul a fost că mai mulți localnici au filmat dronele și exploziile provocate de acestea când s-au prăbușit și le-au postat pe rețelele sociale.
Mai mulți jurnaliști au plecat atunci în Delta Dunării, în satele afectate, ca să vorbească cu oamenii și să caute resturile de drone. A fost un moment de stupefacție pentru opinia publică și stânjenitor pentru Klaus Iohannis și coaliția PSD-PNL când presa a demontat minciuna oficială.
Am fost unul dintre cei care au scris câteva articole de la fața locului, după ce am realizat mai multe interviuri cu localnicii afectați de atac și cu reprezentanți ai autorităților locale. Știți care a fost reacția liderilor politici după ce au fost prezentate dezastrul și precaritatea apărării granițelor țării? Klaus Iohannis, președintele de atunci, s-a dus în Deltă împreună cu soția lui, pentru a arăta națiunii că zona e sigură.
De la începutul războiului din Ucraina, principala preocupare a statului român a fost să minimizeze criza, iar a doua a fost să ascundă ajutorul acordat vecinilor noștri, așa redus cum a fost.
Astfel, în patru ani de război, din cauza unei viziuni politice catastrofale, avem un partid pro-rus cu o susținere publică de 40%, condus de un agent de influență al Kremlinului. De asemenea, un candidat manevrat de Vladimir Putin și de rețelele de influență ale Rusiei din țară aproape a ajuns președintele României, alegerile anulându-se in extremis.
În plus, în trei ani, 28 de drone au intrat nestingherite, unele explodând pe teritoriul României, fără nicio reacție din partea forțelor armate.
Condamnați la eșec
Personal, când aud purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării anunțând: “Două aparate F-16 s-au ridicat de la sol…”, mi se face rău. Mă cuprinde o furie amestecată cu neputință când realizez că o întreagă națiune a ajuns bătaia de joc a unor oameni care se prefac că muncesc.
Cum poți să anunți că principala reacție a statului român, după patru ani de război, când întreg ecosistemul de apărare s-a schimbat din temelii, e ridicarea în aer a două avioane F-16? E ca și cum nimeni din sistemul de apărare românesc n-a înțeles nimic din ce se întâmplă pe frontul din Ucraina, cum acționează rușii, cum se apără forțele Kievului.
Când lucram cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, am interacționat, la un moment dat, cu un oficial român care ocupa o funcție foarte importantă la Cartierul General al Alianței de la Bruxelles. Avusese loc un incident legat tot de Rusia și l-am întrebat de ce Armata Română nu este mai eficientă în fața provocărilor militare. Mi-a dat o serie de explicații tehnice, dar și un răspuns politic care m-a șocat: "Pentru că filosofia decidenților români este să nu deranjăm Rusia!" Nu am acordul acestui oficial și, de aceea, nu-i dau numele. Dar informația este de interes public…
Silviu Sergiu, jurnalist Independent News, fost consultant al candidatului prezidențial Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook
Cu tot respectul pentru efortul, riscurile asumate și profesionalismul piloților militari, dar să ceri unor avioane F-16 să doboare drone e ca și cum tragi cu praștia după muște.
Au un alt rol, alte capabilități și alte misiuni în arhitectura de securitate a țării.
Iar dacă tot le-ai ridicat de la sol, trebuie creat întregul context prin alerta timpurie, identificarea rapidă a țintelor și reacție, astfel încât piloții avioanelor F-16 să poată distruge dronele în condiții de siguranță pentru populație.
De fiecare dată auzim aceeași litanie neputincioasă - piloții au avut drept de tragere, dar nu au făcut-o pentru că se crea o situație de pericol pentru civili. Asta nu înseamnă decât că întreaga procedură e greșită și condamnată la eșec.
Nu cred că ucrainenii se supără dacă doborâm o dronă rusească înainte de a trece granița României, pe teritoriul lor, dacă se confirmă că se află pe traseul de violare a spațiului aerian național.
Răspuns la atacul Rusiei, închiderea unui consulat ce trebuia închis de patru ani
Înțelege oare cineva din Ministerul Apărării că ridicarea de la sol a aparatelor de luptă, fără distrugerea dronelor intrate în spațiul nostru aerian, reprezintă un eșec al forțelor militare? Mai mult, înseamnă și o încurajare a Rusiei, care escaladează conflictul misiune cu misiune, folosindu-se de ezitările noastre pentru a provoca NATO.
Trebuie subliniat încă un lucru: oricât criticăm instituțiile, ele nu se vor schimba fără o decizie politică, fără curaj și asumare din partea liderilor aleși. Dacă nu conștientizează pericolul, dacă nu reacționează și nu mobilizează oamenii, dacă nu reușesc să formeze un curent de opinie favorabil atingerii obiectivelor strategice ale României și lasă țara să fie condusă de rețelele Kremlinului, atunci ne merităm soarta.
Președintele Nicușor Dan a ieșit după ședința CSAT, ținând un discurs sec în care a anunțat a cui e responsabilitatea atacului, ceea ce a fost foarte bine, răspunsul fiind slab - desființarea unui consulat care trebuia desființat încă din 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina.
Nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor și a recunoscut că actuala problemă de siguranță națională va fi rezolvată abia în următorii doi ani.
Sper ca această catastrofă de la Galați, care, spre norocul nostru, nu s-a transformat într-o tragedie, să reprezinte un duș rece pentru cei aflați în poziții de decizie și să determine, în sfârșit, asumarea schimbării radicale a strategiei de reacție militară și de comunicare. Altfel, în curând vor muri oameni nevinovați.
UE stabilește un calendar pentru negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova
Miruță: Armata a fost proiectată pentru alte tipuri de atacuri. România cere NATO capabilități antidrone până vin livrările SAFE
Lovitură pentru Ngezana: A ratat lotul pentru Cupa Mondială 2026
Unde să mergi cu copiii, de 1 iunie, în București: 3 zile de petreceri și jocuri, în 5 dintre cele 6 sectoare
