Există momente în relațiile internaționale când tăcerea spune mai mult decât o mie de declarații. Pentru România, prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de locuințe din Galați este unul dintre aceste momente.
Vorbim despre cel mai grav incident produs pe teritoriul unui stat NATO, într-o zonă dens populată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Nu a căzut o dronă pe un câmp, nu au fost fragmente descoperite într-o pădure, nu e vreun incident la limita graniței. O dronă a lovit un bloc de locuințe. Sunt oameni răniți. A existat un risc real de tragedie.
Și, totuși, la mai bine de 24 de ore de la incident, reacția administrației Trump este aproape inexistentă.
Donald Trump nu a spus nimic. Nici Casa Albă. Nici Pentagonul.
Secretarul de Stat Marco Rubio a fost întrebat direct despre incident de un jurnalist de la Newsweek. A refuzat să răspundă. Nu a oferit nici măcar o formulă diplomatică standard. Nu a condamnat Rusia. Nu a exprimat solidaritate. Pur și simplu, a ales tăcerea.
În diplomație, astfel de gesturi nu sunt accidente.
Au apărut două palide reacții oficiale americane. Una din partea Ambasadei SUA la București: „Statele Unite sunt alături cu România în urma incursiunii iresponsabile a unei drone rusești. Monitorizăm îndeaproape această incursiune, iar gândurile noastre sunt alături de persoanele rănite și afectate din Galați.”
A doua, din partea reprezentanței SUA la NATO: „Suntem alături de aliatul nostru din NATO, România, și condamnăm această incursiune imprudentă pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele rănite din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.”
Sunt formule corecte. Sunt formule de manual. Sunt însă și formule remarcabil de modeste raportat la gravitatea incidentului.
Niciun anunț de consultări speciale. Nicio declarație a președintelui. Nicio reacție puternică a Pentagonului. Nicio cerere de explicație adresată Rusiei. Nimic care să transmită că Washingtonul tratează situația ca pe un moment excepțional.
Nicușor Dan a vrut să fie elevul model al lui Trump
Și aici apare întrebarea incomodă. La ce a folosit diplomaţia noastră de pupat inelul? Mai exact - Ce a obținut România în schimbul eforturilor depuse în ultimele luni pentru a se poziționa cât mai aproape de administrația Trump?
De la instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, preşedintele a făcut o serie de gesturi care au stârnit nemulţumire în ţară şi în rândul partenerilor europeni.
De la participarea la Consiliul Păcii până la urgenţa de a pune la dispoziție infrastructura militară pentru operațiunile americane împotriva Iranului, România a părut mai preocupată să câștige bunăvoința MAGA decât să mențină o poziție sincronizată cu principalii săi aliați europeni.
Strategia lui Nicuşor Dan e simplă: apropiere de Trump pentru a garanta protecția americană într-un moment în care amenințarea rusă devine tot mai agresivă.
Numai că realitatea pare să transmită alt mesaj.
În momentul în care un bloc de locuințe din România este lovit de o dronă provenită din războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Casa Albă nu reacționează. Secretarul de Stat refuză să răspundă la întrebări. Pentagonul tace.
Pentru o administrație care vorbește constant despre descurajare prin forţă și respect pentru aliați, imaginea este devastatoare.
Mai ales că nu discutăm despre un stat îndepărtat sau despre un partener secundar. Discutăm despre un membru NATO aflat la granița cu războiul.
Poate că Washingtonul consideră incidentul un accident (aşa cum şi Nicuşor Dan s-a grăbit să afirme). Poate că administrația americană nu dorește o escaladare. Poate că există informații care nu sunt încă publice.
Dar chiar și în acest scenariu absența unei reacții politice puternice transmite un semnal clar pentru Moscova, că asemenea incidente nu generează costuri politice majore. De fapt, nu generează nimic. Iar aşa cum scrie azi şi ISW: Putin pare acum să accepte riscul producerii de victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă.
Iar pentru aliații europeni e clar mesajul că Washingtonul lui Trump are alte priorități.
Şi pentru România ... poate înţelege şi domnul matematician de la Cotroceni ... apropierea umilă de Trump nu garantează automat atenție și influență.
Diplomația funcționează pe baza intereselor, nu a reciprocităţii. Iar ceea ce vedem după incidentul de la Galați este poate cea mai dură lecție pentru cei care au crezut că simpla apropiere de cercurile MAGA va aduce automat sprijin și vizibilitate la Washington.
Până acum, răspunsul primit de România pare să fie unul rece și impersonal.
Iar pentru un aliat care tocmai a trecut prin cel mai grav incident de securitate de pe teritoriul său de la începutul războiului din Ucraina, asta seamănă mai degrabă cu o ignorare decât cu un parteneriat strategic privilegiat.
Azi se redeschide Transalpina: Șoferii vor putea circula doar ziua și cu maximum 30 km/h
FCSB și-a găsit mijlocaș central: A făcut o ofertă concretă
Ziua 1557 - Atac asupra unui important port rus (Video). Noi câștiguri teritoriale pentru Ucraina. Putin avertizează cu un nou scenariu ucrainean. Pe cine va rade de pe fața Pământului
Guvernul a aprobat începerea transferului ELCEN în administrarea Primăriei Capitalei
