Miruță: Armata a fost proiectată pentru alte tipuri de atacuri. România cere NATO capabilități antidrone până vin livrările SAFE

Miruță: Armata a fost proiectată pentru alte tipuri de atacuri. România cere NATO capabilități antidrone până vin livrările SAFE
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

România a cerut NATO transferul temporar de capabilități antidrone care să fie amplasate în Dobrogea, până când vor ajunge în țară sistemele comandate prin programul european SAFE, a anunțat, vineri seara, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță.

Solicitarea vine după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit un bloc din Galați, a explodat și a rănit două persoane. Incidentul a readus în prim-plan vulnerabilitatea României în fața dronelor care ajung în spațiul aerian național în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, dar și întrebarea de ce aparatul nu a fost doborât, deși a fost detectat.

Ministrul Apărării a explicat că problema nu ține de faptul că Armata nu ar fi reacționat, ci de faptul că România nu are încă suficiente capabilități dedicate luptei împotriva dronelor.

Armata Română, la fel ca armatele multor state NATO, a fost construită în principal pentru apărare antiaeriană împotriva unor ținte mari, care zboară la altitudini mari: avioane, elicoptere sau rachete. Dronele mici, care zboară jos și pot apărea foarte aproape de zone locuite, schimbă datele problemei.

ADVERTISING

„Trebuie pornit de la faptul că Armata Română a fost proiectată pentru apărare antiaeriană împotriva obiectelor mari, care zboară la altitudini mari, la fel și armatele altor țări”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul a spus că, atunci când a ajuns la Ministerul Apărării, a găsit deja o echipă care lucra la schimbarea acestei abordări, în ritmul impus de noile tehnologii de luptă.

„Numărul capabilităților în dotarea armatei pentru apărare împotriva dronelor era unul mic și nu construit pentru apărare exclusivă împotriva dronelor”, a afirmat Miruță.

România cere aliaților capabilități temporare până la livrările SAFE

Radu Miruță a anunțat că România a trimis NATO, încă din 6 februarie, o listă concretă de capabilități de care Armata are nevoie pentru a lupta împotriva dronelor.

Potrivit ministrului, solicitarea a fost aprobată de SACEUR, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, iar la nivel NATO a fost emis un ordin pentru ca aceste capabilități să intre în planurile de întărire a flancului estic, cu prezență pe teritoriul României.

„Am transmis NATO o listă cu propuneri pentru capabilități de care armata are nevoie pentru a lupta împotriva dronelor, o listă concretă, cu menționarea cadrului – să fie introduse în operațiile armatei, pe 6 februarie 2026. Comandantul SACEUR ne-a aprobat lista, s-a emis ordin la nivel NATO pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național”, a spus ministrul.

ADVERTISING

Problema este că, deocamdată, capabilitățile aprobate nu au ajuns în România.

După incidentul de la Galați, subiectul a fost discutat și în CSAT. Ministrul a anunțat că MApN și MAE vor cere partenerilor ca solicitarea transmisă în februarie să fie pusă efectiv în practică.

„În CSAT de astăzi, s-a luat decizia ca la nivelul NATO, MApN și MAE să solicite partenerilor ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică și la nivel de capabilități”, a declarat el.

Miruță a spus că discuții militare pe această temă vor avea loc pe 2 și 3 iunie, iar obiectivul este ca aceste capabilități temporare să fie integrate în operațiile de apărare din zona Dobrogei.

Contracte SAFE pentru apărare antidronă

Radu Miruță a anunțat și că vineri seară urmau să fie semnate proiectele introduse în programul SAFE pentru apărarea împotriva dronelor.

„Ca un făcut, chiar astăzi se vor semna, la ora 21:45, proiectele introduse în SAFE pentru apărarea împotriva dronelor”, a spus ministrul.

ADVERTISING

El a precizat că România a avut inițial 11 proiecte de achiziții individuale. Unul, privind arma de asalt, a fost mutat la MAI, iar un altul, privind transportoarele blindate Piranha, a fost respins după ce prețul de achiziție s-a dublat. Restul de opt proiecte au fost finalizate.

„Avem termen mâine privind achizițiile individuale. (...) Ce am promis, că nu pierdem niciun ban din SAFE, e adevărat”, a transmis el.

Potrivit lui Radu Miruță, noile proiecte includ capabilități moderne de apărare antidronă, adaptate la amenințările actuale.

„Specificul e capacitatea de a observa pe radare obiecte cu suprafața de reflexie mică, obiecte de dimensiuni mici care zboară la altitudini mici. Dacă aceste lucruri ar fi fost în înzestrarea armatei astăzi, poate că ceea ce am văzut în ultimele luni nu ar fi existat”, a spus Miruță.

Ministrul a subliniat însă că nu este vorba despre tehnologii care puteau fi cumpărate cu mulți ani în urmă, pentru că amenințarea actuală a evoluat rapid odată cu războiul din Ucraina.

De ce nu a fost doborâtă drona de la Galați

Radu Miruță a explicat și că drona care a lovit blocul din Galați a zburat aproximativ patru minute în spațiul aerian românesc, la altitudine joasă, spre o zonă locuită.

„Drona nu a fost doborâtă aseară deoarece a mers în spațiul aerian 4 minute, îndreptându-se spre un oraș populat, drona a zburat la o altitudine insuficientă pentru ca avioanele să poată trage de dedesubt, în sus, pentru ca populația să nu fie pusă în pericol”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, avioanele de vânătoare au primit aprobare să tragă, dar piloții puteau interveni doar dacă exista o fereastră sigură, fără risc pentru populație.

„Drona zbura prea jos într-o zonă populată. (...) Puteau trage doar dacă drona schimba traiectoria spre sus, dar asta nu s-a întâmplat. (...) Cu acele capabilități avute la dispoziție azi-noapte, decizia cea mai bună a fost să nu se tragă din avioanele F-16 către municipiul Galați”, a explicat Miruță.

Ministrul Apărării a vorbit și despre sistemul Merops, o capabilitate nouă de detectare și combatere a dronelor.

El a precizat că sistemul a fost integrat și are performanțe importante, dar acoperă o altă zonă din Dobrogea, nu Galațiul, și nu poate acoperi toate scenariile.

Context

În noaptea de joi spre vineri, o dronă de tip Geran-2 a lovit un bloc din municipiul Galați și a distrus un apartament. Potrivit autorităților, întreaga încărcătură explozibilă, de aproximativ 30 de kilograme, a explodat la impact.

Două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte două au suferit atacuri de panică. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați.

Două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei.

De la începutul războiului din Ucraina, pe teritoriul României au fost identificate fragmente de drone în 47 de situații, dintre care 12 doar în acest an.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google