Drona rusească de tip Geran-2 care a lovit un bloc din Galați a fost detectată de Armata Română, iar avioanele F-16 ridicate de la sol aveau autorizație de tragere. Cu toate acestea, nu a fost doborâtă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a respins ideea unui eșec al Armatei și a spus că militarii au făcut tot ce era posibil cu echipamentele disponibile.
În urmă cu 10 zile, un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO în statele baltice a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei. Ulterior, pilotul român care a conducea aeronava, căpitan-comandor Costel-Alexandru Pavelescu, a fost chiar decorat de conducerea MApN.
De ce în Estonia s-a putut, iar la Galați nu?
- Timpul de reacție a fost foarte scurt
Primul motiv invocat de autorități este timpul redus în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc: aproximativ patru minute. „Drona a parcurs în spațiul aerian românesc patru minute. În cele patru minute, capabilitățile avute la dispoziție care ar fi putut să acceseze o astfel de dronă au fost avioanele de vânătoare”, a spus ministrul Apărării.
- Drona a fost detectată, dar nu exista o soluție sigură de interceptare
Radu Miruță a spus că drona a fost văzută de un radar instalat în ultima lună în zona Galațiului, după un incident anterior. Problema a fost că detectarea nu înseamnă automat și posibilitatea de doborâre. În condițiile concrete de la Galați, „nu au existat suficiente dispozitive pentru ca această dronă să fie angajată în condiţiile care au fost aici”. Altfel spus, drona a fost văzută, dar nu putea fi doborâtă în siguranță cu mijloacele disponibile în acel moment în zonă.
- F-16 puteau trage, dar riscul pentru oraș era prea mare
Avioanele de vânătoare au fost ridicate de la Baza Fetești și aveau autorizație de tragere. Autoritățile spun însă că folosirea unei rachete într-o zonă urbană putea produce pagube mai mari decât drona. „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a spus ministrul Apărării.
De ce în Estonia s-a putut, iar la Galați nu
Pe 19 mai, un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de Poliție Aeriană Întărită în statele baltice a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.
MApN a transmis atunci că două aeronave F-16 ale detașamentului românesc „Carpathian Vipers”, dislocat la baza Šiauliai din Lituania, au fost ridicate de Centrul de Operații Aeriene Combinate al NATO de la Uedem, au identificat ținta, au parcurs procedurile de aprobare și reducere a riscurilor, iar apoi una dintre aeronave a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona.
Pilotul român, căpitan-comandor Costel-Alexandru Pavelescu, a fost decorat ulterior de conducerea MApN cu „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”, în baza aeriană Šiauliai din Lituania.
Diferența majoră este contextul operațional. În cazul Estoniei, potrivit explicațiilor MApN, drona s-a aflat 26 de minute în zona de supraveghere înainte de a fi doborâtă, ceea ce a permis identificarea, aprobarea angajării și alegerea unei soluții cu risc minim.
În cazul Galați, drona a fost în spațiul aerian românesc aproximativ patru minute, interval în care a parcurs traseul de la zona Grindu spre municipiul Galați.
A doua diferență este zona în care trebuia făcută interceptarea. În Estonia, drona a putut fi interceptată într-un context în care procedurile NATO au permis reducerea riscurilor înainte de lansarea rachetei.
La Galați, ținta se îndrepta spre o zonă urbană, iar o rachetă lansată de pe F-16 putea produce pagube mai mari decât drona însăși.
A treia diferență ține de natura misiunii și de regulile de angajare. În Estonia, avioanele românești acționau în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană Întărită în spațiul baltic, cu coordonare directă prin structurile NATO.
La Galați, decizia trebuia luată la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, în apropierea unei zone locuite și cu riscul suplimentar ca proiectilul folosit pentru interceptare să ajungă în afara teritoriului României.
Pe scurt, explicația autorităților este că în Estonia a existat timp, spațiu și o fereastră de angajare sigură, în timp ce la Galați drona a zburat foarte puțin timp pe teritoriul României, la joasă altitudine și spre o zonă urbană, iar doborârea ei cu o rachetă aer-aer putea produce victime sau pagube suplimentare.
România nu are suficiente sisteme dedicate antidrone
Dincolo de decizia punctuală de vineri noapte, ministrul Apărării a indicat o problemă mai largă: Armata Română nu are încă suficiente echipamente construite special pentru combaterea dronelor.
„Împotriva dronelor trebuie nişte echipamente cu dedicaţie construite pentru dronă. Avioanele de vânătoare, apărarea anti-aeriană pe care Armata Română o are în dotare, în special au fost proiectate pentru alte tipuri de atacuri, cu elicopter, cu avion, cu rachetă”, a spus Radu Miruță.
El a afirmat că, dacă aceste capabilități ar fi existat deja, incidentul de la Galați ar fi putut fi evitat.
„Atunci când am ajuns la Ministerul Apărării, de două luni de zile, a apărut preocuparea să cumpărăm astfel de capabilităţi şi uitaţi că astăzi suntem în situaţia în care contractăm cele mai moderne echipamente de apărare antidronă. Dacă ele ar fi existat aseară sau dacă ar fi existat acum o jumătate de an, astfel de cazuri cel mai probabil că nu s-ar fi întâmplat”, a declarat Miruță.
Potrivit ministrului, urmează să fie semnate opt proiecte pentru capabilități moderne de apărare antidronă: „Se vor semna opt proiecte pentru cele mai moderne capabilităţi de înzestrare, de apărare antidronă existente astăzi în lume”.
Întrebat ce se va întâmpla dacă un incident similar va avea loc în următoarele zile, ministrul a răspuns că Armata va folosi „maximal” toate capabilităţile pe care le are la dispoziţie.
Ce s-a întâmplat la Galați
Drona care a lovit blocul din Galați era, potrivit MApN, o dronă rusească de tip Geran-2.
Aparatul a lovit un bloc din municipiu și a distrus un apartament. Potrivit autorităților, întreaga încărcătură explozibilă, de aproximativ 30 de kilograme, a explodat la momentul impactului.
Două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte două au făcut atacuri de panică. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați.
Două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza Fetești, cu sprijinul unui elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Piloţii aeronavelor au avut autorizaţie de angajare a ţintelor pe toată durata alertei.
De la începutul războiului din Ucraina, au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României în 47 de situații, dintre care 12 doar în acest an.
Consulul general al Rusiei la Constanța are 72 de ore să plece din România. Anunțul MAE după convocarea ambasadorului rus
Cum arată apartamentul din Galați peste care s-a prăbușit drona rusească. „Suntem încă sub șoc”
Surpriză mare: Jannik Sinner, eliminat de la Roland Garros
Romgaz preia Azomureș cu 69 de milioane de euro. Bolojan: Salvăm producția de îngrășăminte pentru agricultura românească
