Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că reacțiile oficialilor ruși după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe teritoriul României, pe un bloc din Galați, urmăresc mai multe obiective strategice, inclusiv evitarea asumării responsabilității, transferarea vinei asupra Ucrainei și testarea răspunsului NATO la incursiunile aeriene rusești în apropierea frontierelor Alianței.
„Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă, care acceptă riscul ca dronele rusești să pătrundă în spațiul aerian al NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale din Ucraina. Putin pare acum să accepte riscul producerii de victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de lovituri a Rusiei”, explică analiştii americani.
În acest context, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova.
Două direcții de comunicare promovate de Kremlin
Într-o analiză publicată după incidentul din Galaţi, experții ISW arată că oficialii de la Kremlin promovează două linii de comunicare distincte, dar complementare, pentru a gestiona consecințele politice și diplomatice ale cazului.
Potrivit ISW, prima direcție urmărește negarea responsabilității Rusiei pentru drona care s-a prăbușit în România, în timp ce a doua încearcă să sugereze că aparatul de zbor ar fi aparținut Ucrainei.
Analiștii americani consideră că aceste mesaje au rolul de a „devia responsabilitatea Rusiei pentru incident, de a atribui în mod fals vina Ucrainei și de a testa reacția NATO la incursiunile dronelor rusești”.
Medvedev lansează noi amenințări la adresa Europei
ISW evidențiază declarațiile vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, care a reacționat după incident afirmând că statele europene sunt „participanți direcți” la războiul împotriva Rusiei.
Totodată, Medvedev a transmis un mesaj interpretat de analiști drept o amenințare directă la adresa statelor care susțin Ucraina.
„Țările europene nu au văzut încă nimic... așa că ar face bine să se obișnuiască. Nu va fi ultima dată”, a declarat oficialul rus.
Potrivit ISW, aceste afirmații „amenință efectiv România și alte state europene cu noi atacuri cu drone dacă acestea continuă să sprijine Ucraina”.
Putin contestă originea dronei
În paralel, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile potrivit cărora drona ar fi fost de origine rusă.
Liderul de la Kremlin a susținut că nu poate fi stabilită cu certitudine proveniența aparatului de zbor înainte de examinarea resturilor și a sugerat că drona ar putea fi ucraineană. De asemenea, Putin s-a oferit să analizeze epava, dacă autoritățile române ar pune resturile la dispoziția Rusiei.
ISW notează că, deși Medvedev formulează adesea declarații mai radicale decât alți oficiali ruși, mesajele sale reflectă amenințări pe care Kremlinul dorește să le transmită Occidentului și pe care Vladimir Putin însuși le-a formulat în trecut.
Un posibil test pentru NATO
Potrivit analizei, Kremlinul urmărește cu atenție reacțiile NATO la incidentele care implică drone rusești. Experții amintesc că Moscova a observat răspunsurile Alianței la incursiunile anterioare în spațiul aerian NATO, în special în perioada intensificării acestora din toamna anului 2025.
În acest context, ISW consideră că incidentul din România ar putea fi folosit pentru a evalua atât reacția militară și diplomatică a NATO, cât și răspunsul la mesajele transmise de Kremlin.
„Kremlinul va folosi probabil atacul din România din 29 mai pentru a testa reacția NATO atât la incursiunea dronei în sine, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea a fost accidentală sau intenționată”, se arată în analiză.
ISW: Incidente similare ar putea continua
Experții Institutului pentru Studiul Războiului avertizează că astfel de incidente ar putea continua atât timp cât armata rusă operează drone în apropierea frontierelor NATO.
Potrivit analizei, Alianța Nord-Atlantică ar putea fi nevoită să își adapteze politicile și sistemele de apărare antiaeriană pentru a proteja populația statelor membre de riscurile generate de aceste incursiuni.
"Având în vedere restricțiile privind operațiunile de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă aceste incursiuni ale dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate", concluzionează ISW.
B.B.
Nicușor Dan: Drona care a lovit blocul din Galați ar fi fost deviată, după ce a fost lovită deasupra Ucrainei
Un bloc imprimat 3D în doar 34 de zile: proiect record finalizat în Franța
Putin a fost escortat în capitala Kazahstanului de un vehicul blindat cu mitralieră pe cabină (Video)
Rezultatele de la Roland Garros: Jannik Sinner, calificare facilă în turul secund
