Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut puternic până la 2,8% în martie, de la un nivel de 2,1% în februarie, iar România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9%, arată datele publicate joi de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (1%), Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%).
La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (9%), Croația (4,6%) și Lituania (4,4%).
Comparativ cu situația din luna februarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 23 țări membre, inclusiv în România (de la 8,3% până la 9%).
De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 2,6% în martie, de la un nivel de 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,49 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,48 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale).
În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în luna februarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%.
Este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă în care a scăzut ușor de la o lună la alta.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De asemenea, banca centrală a anunțat în această lună că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.