Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă, în care tot mai multe misiuni de pe front sunt executate nu de soldați aflați direct în teren, ci de drone, roboți și vehicule operate de la distanță.
Potrivit unei relatări CNN din estul Ucrainei, armata ucraineană folosește tot mai intens sisteme fără echipaj pentru atacuri, recunoaștere, aprovizionare și chiar evacuarea răniților, într-o încercare de a reduce pierderile umane și de a compensa criza de personal.
CNN descrie o operațiune în care mai multe explozii asupra unor ținte rusești de pe linia frontului au fost coordonate fără ca militarii ucraineni să fie prezenți la sol. Comandanții urmăreau imaginile transmise de drone de recunoaștere și dirijau atacul dintr-un centru de control aflat la zeci de kilometri distanță, pe fluxuri video dedicate.
Schimbarea vine într-un moment dificil pentru Ucraina, care se confruntă de luni întregi cu probleme de efective și cu incertitudini legate de sprijinul american. În acest context, Kievul a accelerat folosirea tehnologiilor fără echipaj, de la drone aeriene până la roboți tereștri încărcați cu explozibili sau vehicule telecomandate dotate cu armament.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat, în aprilie, că Ucraina a reușit pentru prima dată să captureze o poziție rusească folosind exclusiv roboți și drone. El a mai spus că, din ianuarie, sistemele fără echipaj au efectuat 22.000 de misiuni.
„Moartea tăcută” de pe front
Potrivit CNN, unele dintre aceste vehicule sunt roboți pe patru roți, încărcați cu cantități mari de explozibil. Militarii ucraineni spun că prizonierii ruși le-au povestit că aceste sisteme sunt numite de soldații Moscovei „moartea tăcută”, pentru că pot fi auzite abia când ajung foarte aproape, la aproximativ 10 metri, adică deja în raza letală a exploziei.
Într-o astfel de misiune, primii roboți sunt trimiși pentru a distrage atenția trupelor ruse, iar alții încearcă să ajungă în spatele liniilor inamice. Nu toate sistemele funcționează perfect: unele se pot bloca în teren, pot cădea în tranșee sau pot fi interceptate. Dar chiar și așa, avantajul pentru Ucraina este considerabil, pentru că reduce nevoia de atacuri executate de infanterie.
Unitatea ucraineană „NC13”, din Brigada a Treia de Asalt, a calculat că, pentru efectul obținut în 164 de atacuri cu roboți, ar fi fost nevoie de aproximativ 2.300 de soldați. Comandanții estimează că, în atacuri clasice, jumătate dintre aceștia ar fi fost uciși sau răniți. Din această perspectivă, tehnologia ar fi salvat în jur de o mie de militari ucraineni, potrivit datelor prezentate de CNN.
Un comandant ucrainean citat de CNN spune că, în luptele urbane grele din Donbas, asemenea echipamente ar fi putut salva mulți camarazi. Un alt militar observă însă că natura războiului s-a schimbat radical: dacă înainte conta mai ales pregătirea fizică, disciplina și experiența directă de luptă, acum tehnologia are un rol decisiv.
De ce mizează Ucraina pe roboți
Pentru Ucraina, trecerea accelerată la războiul robotizat nu este doar o alegere tehnologică, ci și o necesitate. Țara are o populație mai mică decât Rusia și a suferit pierderi importante după mai bine de patru ani de invazie pe scară largă. În aceste condiții, fiecare soldat salvat contează.
CNN notează că strategia Kievului este să provoace Rusiei pierderi suficient de mari încât Kremlinul să fie obligat să recruteze mai agresiv inclusiv din marile orașe și din rândul claselor de mijloc, ceea ce ar putea deveni politic sensibil pentru regimul de la Moscova.
În același timp, Ucraina încearcă să transforme rapid inovațiile de pe front în producție de masă. Dronele și roboții nu mai sunt simple experimente rare, ci devin echipamente tot mai obișnuite pe linia frontului.
Noii specialiști ai războiului
Acest tip de conflict schimbă și profilul celor care contează pe front. CNN prezintă cazul unei tinere de 22 de ani, specialistă în hardware și software integrat, care lucrează la sistemele folosite de unitățile ucrainene. Ea spune că elementul esențial nu este doar vehiculul în sine, ci modul în care sunt gândite comunicațiile dintre roboți, operatori și echipele de comandă.
Asta arată că războiul nu mai este dus doar de infanteriști, artileriști sau tanchiști, ci și de ingineri, programatori, operatori de drone și specialiști în comunicații. În multe situații, succesul unei misiuni depinde de capacitatea de a menține legătura cu robotul, de a evita bruiajul rusesc și de a naviga fără GPS, folosind imagini înregistrate anterior sau informații culese din teren.
Roboți cu mitraliere, roboți pentru aprovizionare
Roboții nu sunt folosiți doar ca vehicule explozive. CNN descrie și sisteme telecomandate montate pe șenile, dotate cu mitraliere grele, care pot sta ascunse în vegetație zile întregi. Spre deosebire de un soldat, un astfel de vehicul nu are nevoie de apă, hrană sau odihnă. Limita principală este muniția: după ce consumă cartușele, trebuie să se întoarcă la bază pentru realimentare.
Alte vehicule fără echipaj transportă muniție, apă și alimente către pozițiile ucrainene aflate sub presiune. Această funcție a devenit crucială, pentru că dronele rusești fac extrem de periculoasă deplasarea soldaților sau a vehiculelor clasice aproape de front.
CNN relatează o scenă în care militarii ucraineni livrează provizii către un robot ascuns lângă o casă, iar acesta pornește apoi într-o deplasare de mai multe ore către linia frontului, controlat de la distanță dintr-un buncăr.
Tehnologia nu elimină drama umană
Chiar dacă roboții reduc unele riscuri, ei nu elimină presiunea enormă asupra soldaților ucraineni. CNN a întâlnit doi militari din Brigada 24 Mecanizată care petrecuseră aproape un an fără întrerupere în poziții de front: 344, respectiv 334 de zile. Unul dintre ei spune că familia a fost singurul lucru care l-a ținut psihic în picioare. Celălalt descrie atacuri constante cu drone și lupta disperată de a-și întări adăposturile sub bombardamente.
Aceste mărturii arată că, deși războiul devine tot mai tehnologizat, costul uman rămâne uriaș. Roboții pot transporta muniție, pot ataca poziții rusești sau pot reduce numărul de militari trimiși în misiuni sinucigașe, dar nu pot rezolva complet problema epuizării trupelor.
O cursă a adaptării
Războiul din Ucraina a devenit o cursă între două armate care încearcă să se adapteze cât mai rapid. Rusia folosește intens drone pentru supraveghere și atac, iar Ucraina răspunde prin automatizare, sisteme telecomandate și soluții improvizate, dezvoltate direct pe front.
Avantajul obținut de Kiev este real, dar fragil. Roboții se pot bloca, pot fi bruiați, pot fi distruși sau pot pierde legătura cu operatorii. În plus, pe măsură ce aceste sisteme devin mai eficiente, și Rusia va căuta metode mai bune de a le detecta și neutraliza.
Totuși, direcția este clară: războiul din Ucraina arată cum conflictele viitorului vor fi tot mai mult dominate de drone, roboți, senzori, software și comunicații. Pentru Ucraina, această transformare este o chestiune de supraviețuire. Pentru Rusia, este o nouă presiune pe un front deja costisitor. Iar pentru restul lumii, este o imagine dură a felului în care tehnologia schimbă războiul modern.
Ziua 1558 Rafinăria Saratov, atacată în valuri. SUA promit ajutor Ucrainei. Minister pentru apărare anti-drone în Rusia. ISW: Incidentul de la Galați, folosit pentru propagandă
Sorana Cîrstea, despre "singura diferență" care i-a transformat total jocul: "Nu știu câți oameni știu asta"
Incendiu puternic în Colentina. Flăcările au cuprins un restaurant și spații din apropiere
China amenință că va "riposta decisiv" dacă UE extinde restricțiile comerciale
