Statele Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au cerut în ultimele zile Rusiei să ofere informaţii suplimentare despre decesul unei laborante de la un institut de cercetare a ciumei. Deși neîncrederea în autoritățile ruse crește la nivel internațional, nu se poate face o comparație cu debutul pandemiei de Covid, iar în România singurul risc îl reprezintă cazurile care pot fi generate de cei care călătoresc.
Chiar dacă acum nu sunt disponibile multe informații certe despre cazul de ciumă din Rusia, nu există niciun motiv de îngrijorare în România, subliniază Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, preşedintele Comisiei de Boli Infecţioase a Colegiului Medicilor din România.
„Nu e nicio situație de alertă, nici în Uniunea Europeană, nici în Statele Unite. Nivelurile acestea de alertă se stabilesc de către Organizația Mondială a Sănătății, atunci când e cazul. Dar nu este cazul, pentru că a fost doar un accident de laborator. Încă sunt acolo investigații epidemiologice, dar nu e cazul de niciun fel de temeri pentru nimeni și nici pentru noi, pentru România", a declarat managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș" pentru SpotMedia.ro.
În acest moment, situația din Rusia seamănă cu debutul pandemiei de Covid, când China a contestat primele informații despre primele cazuri, apoi incidentul a luat proporții și ulterior a devenit o urgență globală. Dr. Simin Aysel Florescu consideră însă că se poate face o paralelă doar în linii mari cu ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul anului 2019.
„Trebuie să ne gândim că e vorba de două boli cu etiologii fundamental diferite, pentru că una e virală, cealaltă e bacteriană. La prima, la Covid, care este o bolă virală, nu exista niciun mijloc terapeutic și niciun mijloc de prevenție, pentru că era un virus cu totul nou apărut în circulația umană", a explicat ea.
„Deci acolo, da, era motiv de spaimă, dar era ceva nou-nouț, pentru care n-aveam nimic, niciun fel de instrumente, nici de tratament, nici de prevenție. Pe când, în cazul ciumei, este o bolă bacteriană cunoscută de sute de ani și se cunoaște totul despre ea. Și, în plus, avem mijloace de tratament - și anume antibioticele. Sunt foarte multe din clasele de antibiotice care acționează pe acest bacilgram negativ, Yersinia pestis, și, practic, cazurile se pot trata. Nu e nicio spaimă din acest punct de vedere", a precizat Dr. Florescu.
Ea a menționat că principalul risc pentru România îl reprezintă cazurile care pot apărea prin intermediul celor care călătoresc, ca și la alte multe boli, nu doar în cazul ciumei.
„De aceea, atenția tuturor în lume, ca și a noastră în România, se îndreaptă asupra călătorilor și a bolilor care vin, boli de import cum le zicem noi - pacienți care vin din alte părți ale lumii, din zonele unde s-au semnalat cazurile respective de boală.
Trebuie să fim atenți în momentul în care vine cineva bolnav, să-l întrebăm de unde vine. Este ceea ce se cheamă anamneză epidemiologică, în care trebuie să știm dacă un pacient cu semne de infecție acută are vreo legătură epidemiologică cu ceva care se întâmplă în altă parte a lumii, unde tocmai a fost și el", a explicat medicul, menționând că sistemul medical din țara noastră este într-o stare de pregătire permanentă și nu există niciun motiv de îngrijorare.
„Trebuie să fim alerti și conștienți de faptul că pot să apară diverse cazuri de boli, precum această pestă, din diverse părți ale lumii și în momentul în care avem o suspiciune să acționăm imediat conform protocolelor noastre medicale în vigoare. Asta nu înseamnă că trebuie să ne speriem, pentru că nu e cazul", a subliniat Dr. Simin Aysel Florescu.
Cum se transmite ciuma
Ciuma este o boală infecţioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. De-a lungul istoriei, pesta a provocat trei mari pandemii (înainte de descoperirea antibioticelor), cu mortalitate ridicată.
Transmiterea la om se produce cel mai frecvent vectorial, prin înţepătura unui purice infectat. Sunt posibile, însă, şi alte căi de transmitere, inclusiv prin contact direct, iar în cazul formei pneumonice este posibilă transmiterea de la o persoană la alta pe cale respiratorie, precizează Comisia de Boli Infecţioase a Colegiului Medicilor din România.
Pesta poate avea trei forme clinice principale:
- forma bubonică - caracterizată prin apariţia unor ganglioni limfatici măriţi şi dureroşi în teritoriul corespunzător locului în care s-a produs înţepătura puricelui;
- forma septicemică - forma sistemică a bolii, în care infecţia se răspândeşte în organism;
- forma pneumonică - afectează plămânii şi poate permite transmiterea interumană.
Forma bubonică poate evolua către forme severe - septicemică sau pulmonară.
Pesta e tratabilă cu antibiotice, însă este esenţial ca diagnosticul să fie stabilit cât mai repede, iar tratamentul să fie iniţiat fără întârziere, subliniază reprezentanții Colegiului Medicilor.
„Pesta este o boală infecţioasă cunoscută mai ales prin marile epidemii şi pandemii pe care le-a provocat de-a lungul istoriei, inclusiv în Evul Mediu, când a determinat un număr foarte mare de îmbolnăviri şi decese. În timp, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de igienă, măsurile de sănătate publică şi, ulterior, apariţia antibioticelor au contribuit semnificativ la reducerea impactului bolii. Pesta nu a dispărut însă şi continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată şi tratată la timp", explică Dr. Simin Aysel Florescu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în absenţa tratamentului, mortalitatea formei bubonice este de aproximativ 30-60%, iar formele pneumonică şi septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp.
În perioada 2019–2025, 10 țări au raportat aproape 4.000 de cazuri de ciumă și 423 de decese, cele mai multe cazuri fiind raportate în Republica Democratică Congo şi Madagascar, conform statisticilor OMS.
OMS încă nu știe clar ce s-a întâmplat în Siberia
Autorităţile ruse au anunțat joi că „nicio patologie infecţioasă" nu a fost depistată în urma supravegherii medicale a tuturor persoanelor care s-au aflat în contact cu Daria Șipilova, laboranta care a murit, relatează Reuters.
Agenţia rusă a sănătăţii publice Rospotrebnadzor a transmis că Șipilova „a fost vaccinată şi avea imunitate împotriva infecţiilor periculoase cu care lucra". Ea a murit din cauza „pneumoniei de etiologie necunoscută", au precizat autoritățile.
Gestionarea pandemiei de COVID, care a perturbat complet viața cotidiană, a lăsat însă în urmă o stare de neîncredere față de autoritățile din domeniul sănătății publice și față de capacitatea acestora de a proteja populația, notează The New York Times.
Într-o conferință de presă susținută miercuri, Maria Van Kerkhove, directorul departamentului OMS pentru gestionarea epidemiilor și pandemiilor, a declarat: „Covidul este, cu siguranță, în mintea tuturor. Dacă această persoană nu a murit de ciumă, atunci din ce cauză a murit?". „Așteptăm răspunsuri suplimentare din partea Rusiei", a adăugat ea.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut Rusiei să furnizeze informaţii suplimentare în urma morţii unei laborante, la Irkutsk, în Siberia, un caz care a luat în ultimele zile o amploare internaţională. Potrivit presei locale, femeia s-a îmbolnăvit de ciumă pulmonară după spargerea unei eprubete.
„Nu avem încă o imagine completă a acestui eveniment. Nu suntem capabili să efectuăm o evaluare completă a riscurilor", a declarat miercuri directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Împărtășirea informațiilor la timp, completă și transparentă este esențială pentru a clarifica rapoartele contradictorii și a permite o evaluare precisă a potențialelor riscuri publice", a adăugat acesta.
Mai mult, OMS investighează informațiile privind un al doilea posibil caz de ciumă pneumonică în Siberia, anunțat de publicația regională independentă Liudi Baikal, citată de cotidianul britanic The Independent.
„Evaluăm orice raportare din partea comunității. Am cerut Rusiei să răspundă la acest lucru. Așteptăm un răspuns", a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Vremea se schimbă radical de duminică. Ploi în toată țara, frig și primele ninsori la munte. În București, temperaturile se prăbușesc
Toamna asta poate fi exotică! Vacanță în Japonia, Coreea de Sud, China sau Vietnam. Măcar o dată în viață
Transferul pentru care FCSB insistă: "Am vorbit cu el"
Încă 13 kilometri din Autostrada Bucureștiului ar putea fi deschiși în octombrie. Ce porțiuni din A0 sunt gata și ce mai lipsește (Video)
