Uniunea Europeană trebuie să găsească bani pentru apărare, energie și tehnologii noi, să continue finanțarea agriculturii și a regiunilor mai puțin dezvoltate și să înceapă rambursarea datoriei acumulată în pandemie. Cine suportă aceste cheltuieli și de unde se poate tăia – acestea sunt întrebările care au împărțit în tabere statele membre în negocierile pentru bugetul 2028–2034.
Germania și aliații săi, numiți „frugalii”, cer limitarea creșterii cheltuielilor și schimbarea priorităților. România, în schimb, face parte din „Prietenii Coeziunii”, grupul care susține că noile obiective europene trebuie finanțate fără reduceri suplimentare ale banilor pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor.
Propunerea de compromis prezentată pe 10 octombrie de Irlanda, care deține președinția Consiliului UE, reduce bugetul propus de Comisia Europeană cu aproximativ 8%. Negocierile continuă.
Ce buget se negociază
Discuțiile privesc Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, documentul care stabilește cât poate cheltui UE în următorii șapte ani și cum se împart banii între principalele politici.
Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Din acest buget sunt finanțate, între altele, dezvoltarea regională, agricultura, cercetarea, educația, infrastructura și acțiunea externă. Proiectul propune și o finanțare mai puternică pentru securitate, apărare și competitivitate, mai exact pentru capacitatea economiei europene de a inova și de a concura pe piețele mondiale.
Cine sunt „frugalii” și ce vor
Nucleul acestei tabere este format din Germania, Țările de Jos, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda.
Cele șase guverne susțin că bugetul european trebuie să reflecte restricțiile financiare cu care se confruntă statele membre. Argumentul lor: dacă guvernele reduc cheltuieli sau fac reforme pentru a-și echilibra bugetele, și Uniunea trebuie să aleagă mai strict ce finanțează.
În declarația lor comună, cele șase țări cer reducerea propunerii Comisiei cu sute de miliarde de euro și să se facă economii la toate capitolele bugetare. De asemenea, cer ca apărarea, securitatea, competitivitatea și gestionarea migrației să aibă prioritate. Resping, totodată, noi împrumuturi comune ca soluție pentru finanțarea bugetului.
„Frugalii” acceptă că viitorul buget poate fi mai mare decât cel actual, dar consideră excesivă creșterea propusă. Există și diferențe între ei: Finlanda, de exemplu, s-a declarat dispusă să discute unele surse noi de venituri europene.
Cine sunt „Prietenii Coeziunii” și ce vor
„Prietenii Coeziunii” este o alianță care reunește state pentru care fondurile de dezvoltare regională și cele agricole au o importanță ridicată.
Declarația comună din mai a fost semnată de România, Italia, Spania, Portugalia, Polonia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Grupul este informal, iar participarea la diferitele demersuri variază.
Politica de coeziune urmărește reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni. Politica Agricolă Comună susține fermierii și dezvoltarea rurală.
Statele din acest grup argumentează că aceste investiții contribuie la creșterea economică, la funcționarea pieței unice și la securitatea alimentară. Ele susțin și finanțarea apărării, energiei și competitivității, dar cer bani suplimentari pentru aceste obiective.
În scrisoarea facută publică pe 2 octombrie, un demers coordonat de Nicușor Dan și Giorgia Meloni, grupul se pronunță împotriva unor tăieri suplimentare pentru agricultură și coeziune. Dar susține discutarea unor venituri europene noi, o rambursare graduală a datoriei și contractarea unor împrumuturi comune limitate, pentru priorități precise.
De ce este mai greu de împărțit bugetul
Pe lângă noile cheltuieli, UE are de plătit datoria contractată pentru finanțarea redresării după pandemie.
Pentru perioada 2028–2034, Comisia a prevăzut 168 de miliarde de euro pentru rambursarea principalului și plata dobânzilor aferente componentei de granturi a NextGenerationEU. Acești bani acoperă finanțări acordate anterior, reducând spațiul disponibil pentru investiții noi.
Spania propune distribuirea graduală a rambursărilor, pentru a elibera fonduri în primii ani. Comisia avertizează însă că amânarea plăților poate majora costul total al dobânzilor.
O altă soluție este generarea unor venituri europene noi, numite „resurse proprii”. Propunerile includ venituri legate de emisiile de carbon și o contribuție a marilor companii. Susținătorii lor spun că astfel poate fi redusă presiunea asupra contribuțiilor naționale. Criticii subliniază însă că aceste venituri implică, la rândul lor, costuri pentru economie și contribuabili.
Ce propune varianta de compromis irlandeză
Proiectul prezentat pe 10 octombrie reduce bugetul de la aproximativ 1.985 de miliarde la 1.826 de miliarde de euro, în prețuri curente. Diferența este de aproximativ 159 de miliarde. În prețuri constante din 2025, este vorba de o reducere de 141 de miliarde de euro.
Tăierile față de proiectul Comisiei pentru 2028–2034 sunt distribuite inegal:
- aproximativ 3% pentru capitolul care include coeziunea, agricultura și pescuitul;
- aproximativ 13% pentru competitivitate și securitate;
- aproximativ 17% pentru acțiunea externă și dezvoltare.
Compromisul protejează relativ agricultura și coeziunea, dar reduce mai mult finanțarea unor domenii pe care „frugalii” vor să le consolideze. Germania consideră că totalul rămâne prea mare. Spania respinge propunerea considerând că reducerile sunt prea ample.
Care este miza pentru România
Prima miză este finanțarea investițiilor publice. Fondurile de coeziune susțin transportul, infrastructura de apă și mediu, educația, sănătatea și dezvoltarea economică. Diminuarea resurselor disponibile ar putea însemna mai puține proiecte finanțate sau o nevoie mai mare de bani din bugetul național.
A doua miză este agricultura. Negocierile influențează resursele disponibile pentru sprijinirea fermierilor, modernizarea exploatațiilor și dezvoltarea comunităților rurale. România susține menținerea unei finanțări puternice pentru aceste domenii.
A treia miză este accesul la noile fonduri pentru tehnologie și industrie. România susține finanțarea competitivității, dar cere ca aceasta să producă beneficii în toate statele membre, inclusiv pentru IMM-uri. Contează, așadar, atât suma păstrată pentru dezvoltare regională, cât și regulile prin care firmele și cercetătorii români vor putea obține bani din programele europene.
A patra miză privește condițiile de accesare a fondurilor. Proiectul prevede reunirea mai multor finanțări în planuri naționale și regionale, cu plăți condiționate de îndeplinirea unor obiective și reforme. Pentru beneficiari, vor conta capacitatea administrației de a pregăti proiectele, respectarea termenelor și rolul autorităților locale în stabilirea priorităților.
Cine decide și când
Aprobarea bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre și acordul Parlamentului European.
Parlamentul European are propria poziție: solicită o majorare de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei și protejarea programelor de investiții de presiunea rambursării datoriei.
Liderii UE vor discuta propunerea irlandeză la reuniunea din 15–16 octombrie. Obiectivul este un acord politic până la sfârșitul lui 2026, astfel încât regulile să poată fi adoptate în 2027, înainte de începerea noului buget, la 1 ianuarie 2028. (S.D.S.)
Se strică vremea: Cod galben de ploi abundente în sudul țării. Ce se întâmplă cu temperaturile în București
De ce nu poate fi ciuma din Rusia un nou Covid. Singurul risc pentru România
Antrenorul lui PSV, anunț despre viitorul lui Dennis Man
Un republican încearcă să blocheze acordul lui Trump cu Putin pentru motorina rusească. Pregătește o lege și vrea să forțeze votul în Congres
