România are de învățat de la Republica Moldova despre protejarea instituțiilor, combaterea dezinformării și apărarea alegerilor de interferențe, spune Oana Popescu-Zamfir. În podcastul SpotMedia.ro „Cum supraviețuim?”, realizat de Adriana Nedelea, experta în politici internaționale critică tendința Bucureștiului de a subestima cooperarea cu vecinii și explică de ce un stat cu resurse mai mici poate oferi lecții importante de securitate.
Oana Popescu-Zamfir este Senior Fellow pe securitate europeană la RUSI, Londra – Royal United Services Institute, expertă în politici internaționale și director al Global Focus. A fost expertă în grupul de reflecție strategică „România în UE”, de la Cotroceni, iar de anul viitor va fi în board-ul Colegiului NATO, va face parte din Consiliul Consultativ Academic al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma.
Primul pas este să recunoști amenințarea
Oana Popescu-Zamfir plasează Republica Moldova alături de Ucraina și de statele baltice, ca exemple din apropierea României care merită urmărite:
„Foarte multe lucruri se fac la Chișinău care nu se fac la București și nu doar la Chișinău. Se fac la Kiev, se fac în statele baltice, ca să îi menționăm doar pe cei de aici din regiune și să nu îi menționăm pe cei mai mari, nordici, polonezi, cu care să zicem e mai greu să ne comparăm.
În primul rând este acceptarea foarte limpede a amenințării și a adversarului. Este înțelegerea faptului că ne aflăm într-o situație de conflict cu Rusia, că el se manifestă altfel decât eram obișnuiți în anii trecuți. E o nuanță.
Suntem într-o situație de conflict și toate aceste țări reacționează. Sigur, la Ucraina e evident, dar și ceilalți membri NATO și UE sau nemembri, cum este Moldova, reacționează în consecință. Își întăresc tot țesutul instituțional pentru a putea rezista influenței rusești, care este mult mai dură acolo decât este la noi.”
Ce înseamnă concret protejarea instituțiilor și a alegerilor
Oana Popescu-Zamfir enumeră câteva direcții: o comunicare constantă cu populația despre orientarea europeană, o administrație mai transparentă, reforme în justiție și mecanisme de combatere a interferențelor. Ea precizează că rezultatele nu sunt întotdeauna la fel de bune, dar consideră esențială continuitatea efortului.
„Există o preocupare perpetuă, uneori mai de succes, uneori mai puțin, dar preocuparea și efortul sunt acolo, de consolidare a spațiului politic, astfel încât să existe un pol ferm pro-european, pro-democratic, anti-rus, unul care în mod constant să comunice cu populația și să explice de ce este în interesul ei să se uite și să se îndrepte către Europa și nu să rămână într-o zonă gri sau sub influență rusească.
Există de la digitalizare și transparentizare în administrația publică la reformele serioase care se fac în justiție, deși este o muncă absolut sisifică. Nu mai spun modelul de bune practici pe partea de combaterea interferențelor la nivel de comunicare strategică, anti-dezinformare, prezervare a integrității mecanismelor și proceselor electorale.
Toate acestea instituționalizate în colaborare cu partenerii occidentali, mereu în colaborare cu societatea civilă, cu mass-media și comunicate către public. Toate lucrurile astea sunt extrem de concrete, vizibile, Republica Moldova le face.”
Statele mici pot contribui la securitatea partenerilor lor
Această muncă internă, spune Oana Popescu-Zamfir, este însoțită de un efort de a le explica partenerilor occidentali ce pot oferi statele vulnerabile la presiunea Rusiei. Ea dă exemplul unei întâlniri de la RUSI cu reprezentantul Republicii Moldova responsabil de reintegrare:
„Nu mai spun comunicarea externă, în 2 noiembrie a fost la Londra ministrul pentru reintegrare Chiveri, la RUSI, unde lucrez, a venit tocmai pentru că atât moldovenii, cât și balticii și ucrainenii sunt foarte preocupați să transmită în Vest mesajul că nu sunt beneficiari și consumatori de securitate, nu sunt niște asistați.
Da, sunt teritorii mici, vulnerabile în fața Rusiei, dar ce-au făcut ei la nivel de sporire a rezilienței proprii, plecând de la realitățile existente, bugetul mic al Republicii Moldova, neutralitatea constituțională, dar cu toate astea, eforturile interne pe care le-au făcut sunt, la momentul ăsta, acceptate ca model de bune practici pentru state ca Marea Britanie, care se află la începutul procesului de consolidare internă în zona asta.”
Ce pierde România când își subestimează vecinii
Pornind de la aceste exemple, experta critică felul în care România se raportează la vecinătatea sa imediată:
„Or, de aici, România ar trebui să fie mult mai modestă în felul în care ne raportăm la Republica Moldova, ba chiar la Ucraina și ar trebui să trecem peste ceea ce la noi rămâne și nivel de ego cumva și o moștenire din asta istorică unde noi nu știm să lucrăm cu vecinii pentru că noi vrem mereu să fim doar la masă cu cei mari și avem impresia că vecinătatea imediată nu ne oferă asta, fără să înțelegem că în momentul de față Ucraina, de pildă, schimbă totul pe continentul european.”
Ea atrage atenția, în context, la transformările pe care apropierea Ucrainei de Europa le va produce în anii următori, inclusiv înaintea unei eventuale aderări la Uniunea Europeană:
„Ucraina și faptul că europenii știu că la un moment dat, în anii următori, nu cândva peste 20 de ani, vor trebui să integreze într-un mod foarte palpabil Ucraina în Europa, nu neapărat ca membru UE, asta probabil că nu se va întâmpla în orizontul de timp imediat, dar vor trebui să integreze Ucraina securitar și economic și politic pentru că e în interesul nostru și Republica Moldova cu ea.
Deci toată Europa se schimbă sub impactul proiecției a ce influență va avea Ucraina în anii următori. Or, noi, în continuare, ratăm să înțelegem că și noi trebuie să ne ancorăm de acest motor.”
Ce mai puteți afla din podcastul cu Oana Popescu-Zamfir
- De ce s-a retras din grupul de reflecție strategică de la Cotroceni
- Cum evaluează apropierea administrației prezidențiale de zona MAGA și ce riscuri vede pentru relațiile României cu partenerii europeni
- De ce plata unor costuri ale prezenței militare americane nu este suficientă pentru a asigura sprijinul strategic al SUA
- Ce ar trebui să explice autoritățile populației înaintea unui incident grav și de ce comunicarea de criză trebuie exersată
- Ce fel de pace în Ucraina ar putea lăsa regiunea într-o instabilitate de durată
- Cum se transformă sentimentul de abandon al cetățenilor în vot pentru partide radicale și ce alternativă propune
„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. Cum ne schimbă crizele mintea, emoțiile și felul în care trăim? Cum ne afectează psihic instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică? În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu specialiști din comunicare, experți în relații internaționale, psihologie, sociologie, neuroștiințe și domenii conexe, explicații și soluții pentru a înțelege mai bine ceea ce trăim. Podcastul este pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcasturi SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
