Criosfera – apa în stare solidă de pe Pământ, incluzând toată gheața și zăpada – riscă daune ireversibile dacă pragul de 1,5°C este depășit la nivel global, avertizează oamenii de știință.
Regiunile înghețate ale Pământului se confruntă cu o topire atât de periculoasă, încât încălzirea globală ar trebui readusă sub pragul de 1°C, după o perioadă inevitabilă în care obiectivele privind temperatura globală vor fi depășite, se arată într-un raport al ONU citat de The Guardian.
Documentul, elaborat de 80 de oameni de știință reuniți de Inițiativa Internațională pentru Criosferă și Climă (ICCI) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), arată că o mare parte a daunelor ar fi ireversibilă, chiar dacă temperaturile globale ar fi readuse la nivelul de 1,5°C; printre acestea se numără topirea ghețarilor, care duce la creșterea nivelului mării și amenință securitatea resurselor de apă.
Pierderile permanente și extinse de zăpadă și gheață demontează mitul conform căruia depășirea pragului de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris (ajungându-se, de exemplu, la 2°C sau 3°C) ar putea fi gestionabilă sau chiar de preferat în locul unor reduceri urgente ale emisiilor, subliniază raportul.
Principalele concluzii ale raportului ONU privind criosfera:
- Planeta s-a încălzit cu 1,3°C față de perioada preindustrială, iar în contextul eșecului limitării emisiilor de gaze cu efect de seră o anumită depășire a pragurilor stabilite e inevitabilă. Totuși, având în vedere efectele extreme asupra criosferei, temperaturile trebuie să depășească acest prag pentru o perioadă cât mai scurtă posibil.
- În plus, este necesară eliminarea din atmosferă a unei cantități suficiente de carbon – responsabil pentru încălzirea planetei – astfel încât încălzirea pe termen lung să fie redusă semnificativ, ideal sub 1°C până în anul 2150.
- Depășirea semnificativă a limitelor climatice, preconizată în condițiile politicilor actuale – cu o depășire maximă de aproximativ 3°C a obiectivului stabilit la Paris – ar duce la dezghețarea aproape completă a permafrostului de suprafață, ar face probabile perturbări „severe și, posibil, bruște” ale circulației oceanice și ar cauza o acidificare pe scară largă. Cele mai recente cercetări științifice sugerează că gheața marină se reface mai lent decât se credea anterior.
- Ghețarii, care încă reacționează la încălzirea din trecut, și-ar păstra doar aproximativ 70% din volumul actual, pe parcursul a câteva secole, în cazul în care încălzirea pe termen lung ar fi redusă la 0,8 °C.
- În același timp, calotele glaciare care acoperă Groenlanda și Antarctica – care se topesc astăzi de aproximativ șase ori mai repede decât în anii '90 – ar continua să piardă gheață chiar și în scenariile în care depășirea pragului este de scurtă durată, iar creșterea temperaturii revine la 1,5 °C.
- Politicile actuale, care vor duce la o încălzire globală de 2,8 °C, ar reduce masa ghețarilor la mai puțin de 10% în Munții Stâncoși, Alpi, Islanda și Scandinavia. Dacă încălzirea ar fi limitată la 1,5 °C, ar rămâne aproximativ 20–35% din această masă.
- În regiunea Hindu Kush-Himalaya, unde ghețarii constituie o sursă de apă pentru aproape un sfert din omenire, politicile actuale vor lăsa intactă doar 41% din masa de gheață. Dacă încălzirea ar fi limitată la 1,5 °C, ar rămâne 83%.
James Kirkham, glaciolog în cadrul ICCI și autor principal al raportului, a declarat că criosfera este „una dintre cele mai sensibile componente ale sistemului climatic”, iar consecințele pierderii acesteia afectează întreaga planetă.
„Anul acesta, am asistat deja la una dintre cele mai mari și mai devastatoare avalanșe de gheață și rocă înregistrate vreodată, la granița dintre Nepal și China – un eveniment care a ucis mii de oameni și a provocat pagube echivalente cu 10% din PIB-ul Nepalului”, a spus Kirkham. „Elveția a pierdut 20% din gheața glaciară în ultimii cinci ani, iar mii de ghețari din întreaga lume sunt pe cale să dispară în deceniul următor – un proces care se va repeta în fiecare an.”
Luna trecută, un raport al UNEP a concluzionat că, pentru a avea șanse reale de a împiedica creșterea temperaturilor cu mai mult de 1,7 °C peste nivelurile preindustriale, lumea trebuie să reducă emisiile cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2035. Raportul a subliniat că menținerea temperaturilor peste pragul de 1,5 °C nu ar duce la „niciun rezultat pozitiv”.
T.D.
