Bătălia economică dintre China și Occident nu se reduce doar la pământurile rare. Beijingul îngreunează eforturile altor țări de a scăpa de dependența de tehnologia sa în domeniul energiei solare, al dronelor și al producției de medicamente.
Sunt printre cele mai mari utilaje din lume: cilindri din oțel, unii având lungimea unui teren de fotbal, dotați cu discuri rotative capabile să sfărâme roca pentru a deschide calea construcției de drumuri și căi ferate. Cunoscute sub denumirea de „cârtițe”, mașinile de săpat tuneluri sunt produse de un număr restrâns de companii, în mare parte în fabrici din China.
India le folosește pentru săparea tunelurilor – inclusiv în regiunea Himalaya – cu scopul de a-și îmbunătăți capacitatea de deplasare a trupelor pentru apărarea frontierei disputate cu China. Însă, începând de luna viitoare, e posibil ca Beijingul să poată controla dacă India va mai putea achiziționa astfel de echipamente.
Aceste utilaje fac parte dintr-un obiectiv mai amplu al Chinei de a exercita controlul asupra produselor care părăsesc fabricile și laboratoarele chineze cu destinația – străinătate. În ultima lună, Beijingul a luat măsuri pentru a reglementa exportul a zeci de tehnologii, inclusiv drone, modele și agenți de inteligență artificială, precum și anumite procese utilizate în dezvoltarea unor medicamente avansate și în fabricarea panourilor solare, scrie New York Times.
Această strategie ar avea două consecințe majore:
- ar putea îngreuna considerabil eforturile companiilor din Statele Unite și din alte regiuni de a construi fabrici de echipamente pentru energie solară care să concureze cu producătorii chinezi.
- în curând, ar putea deveni mult mai dificil pentru orice entitate din afara Chinei să obțină acces la cele mai noi și mai puternice modele chinezești de inteligență artificială.
Un plan croit cu ani în urmă
Restricțiile planificate arată că Beijingul își intensifică strategia de a face fabricile chinezești indispensabile la nivel mondial, chiar dacă multe guverne sunt alarmate de dependența țărilor lor față de China și depun eforturi pentru a reduce această dependență:
- În SUA, îngrijorarea legată de controlul exercitat de China asupra pământurilor rare a determinat Guvernul să revitalizeze industria națională de extracție și prelucrare a acestor minerale.
- În Europa, Japonia și în alte părți, guvernele încearcă să-și redobândească acum capacitatea de a produce antibiotice și substanțe active pentru medicamente – multe dintre acestea provenind în prezent din China.
- În India, ministrul Transporturilor a îndemnat companiile să fabrice local utilaje pentru săpat tuneluri.
Aceste măsuri de control reprezintă punerea în aplicare a unui plan conceput în urmă cu câțiva ani, într-un moment în care pandemia a scos la iveală dependența Chinei de alte state pentru echipamente medicale avansate – precum ventilatoarele și sistemele de menținere a funcțiilor vitale –, dar și pentru materii prime și componente specializate.
Xi Jinping a declarat că Beijinul va dezvolta tehnologii decisive în sectoare precum trenurile de mare viteză, energia regenerabilă și telecomunicațiile. Acest lucru nu doar că ar spori autosuficiența Chinei, dar ar și descuraja alte țări să încerce să izoleze China, scrie ziarul citat.
Beijingul vrea să decidă cui vinde
Xi a prezentat China ca fiind angajată într-o luptă lungă cu Occidentul, care încearcă să-i oprească ascensiunea .
Beijingul are nevoie de pârghii pentru a se asigura că poate obține în continuare ceea ce îi trebuie din alte țări — și anume acces la piețele lor de desfacere și la tehnologii avansate, precum motoarele de avion și cipurile de înaltă performanță, a declarat Kirsten Asdal, fondatoare a Asdal Advisory, o firmă de consultanță axată pe cercetarea politică privind China.
„Xi și Partidul se percep ca fiind, în mod natural, în stare de conflict” cu Occidentul, a spus ea, adăugând că aceștia „au urmărit o confruntare, mai devreme sau mai târziu, ori de câte ori s-ar ivi ocazia și ar exista capacitatea necesară”.
Pe plan intern, Partidul Comunist a prezentat eforturile Chinei de a dobândi putere industrială și tehnologică drept o luptă pentru supraviețuire, făcând trimitere la luptele din trecutul revoluționar al partidului.
Într-un editorial recent, publicat pe prima pagină, Renmin Ribao (Ziarul poporului) a lăudat China pentru modul în care a rezistat în fața tarifelor vamale și a războaielor comerciale, îndemnând totodată cititorii să se pregătească pentru o „mare luptă”.
China a susținut că recentele măsuri de control al exporturilor și noile reglementări propuse sunt necesare pentru a proteja interesele comerciale chineze.
Țara a investit decenii întregi și miliarde de dolari pentru a-și asigura o poziție dominantă în producția de echipamente solare, de exemplu. Prin urmare, susține că trebuie să restricționeze exportul de echipamente esențiale pentru a împiedica competitorii să încerce să replice lanțul de aprovizionare chinez pe teritoriul lor.
De asemenea, Beijingul a precizat că sunt necesare controale mai stricte pentru a contracara amenințările la adresa securității naționale.
„China începe să analizeze, într-o manieră mai sistematică, ce tehnologii și echipamente pot fi exportate, cui ar trebui vândute și care va fi utilizarea lor finală”, a declarat Sun Chenghao, expert în relații externe la Universitatea Tsinghua din Beijing.
El a oferit, spre exemplu, argumentul că riscurile ca inteligența artificială să fie utilizată în atacuri cibernetice – sau ca utilajele de forat tuneluri și cele de dragare să fie folosite de armate străine împotriva Chinei – constituie motive legitime pentru ca Beijingul să verifice destinația acestor tehnologii.
China caută alt as
Restricțiile și sancțiunile americane impuse Chinei au contribuit la conștientizarea, de către Beijing, a faptului că marile puteri au nevoie de arme economice la fel de mult cum au nevoie de portavioane și rachete cu rază lungă de acțiune, susțin unii analiști.
În timpul războiului comercial cu administrația Trump, Beijingul a sistat exporturile către Statele Unite de pământuri rare – minerale esențiale pentru fabricarea avioanelor de luptă, a automobilelor și a tehnologiilor de uz cotidian. Această mișcare a pus presiune pe Washington, forțându-l să accepte un armistițiu.
Unii analiști chinezi își exprimă îngrijorarea că strategia Beijingului privind pământurile rare a avut un succes prea mare. În prezent, Statele Unite, alături de mulți dintre aliații și partenerii săi, depun eforturi intense pentru a dezvolta surse alternative.
O parte din valul de restricții impuse de China în această lună a vizat crearea unor noi pârghii de influență.
„China se teme că ar putea pierde «cartea pământurilor rare»”, a declarat Zhao Minghao, expert în relații internaționale la Universitatea Fudan din Shanghai. „Așadar, ce alte cărți mai are China în mânecă? Cum poate China să contracareze eficient sancțiunile sau măsurile tarifare impuse de SUA? Cred că, în acest moment, Beijingul acordă o prioritate maximă acestei chestiuni.”
Un pariu riscant
Concentrarea exclusivă a Chinei pe autosuficiența tehnologică implică, însă, niște riscuri pentru Beijing.
De multă vreme, economiștii îndeamnă Beijingul să investească în pensii, asistență medicală și ajutoare de șomaj, astfel încât cetățenii să se simtă suficient de siguri pentru a cheltui.
„Această obsesie pentru dezvoltarea tehnologiei și protejarea ei duce la o alocare profund ineficientă a resurselor în China, ceea ce generează o creștere economică mai lentă și o datorie mai mare”, a declarat Scott Kennedy, cercetător specializat în economia chineză la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies) din Washington.
Noile măsuri de control ar putea, de asemenea, să alarmeze alți parteneri comerciali, precum Uniunea Europeană, care este deja îngrijorată de un val de exporturi chinezești ieftine.
„Un astfel de mod de a face afaceri, bazat pe amenințări, nu va fi sustenabil pe termen lung”, a spus Kennedy.
Chiar și unii analiști chinezi recunosc existența acestui pericol. „Dacă incertitudinea devine prea mare, clienții ar putea căuta alternative”, a afirmat Sun, de la Universitatea Tsinghua.
Asta face deja în India. Experții susțin că, încă din 2024 — înainte ca acestea să fie incluse oficial pe lista produselor supuse controlului la export — China a blocat livrările de utilaje pentru săpat tuneluri.
Drept urmare, India a fost nevoită să caute alți furnizori. Totuși, New Delhi a avut puține modalități de a riposta, întrucât legăturile sale economice cu China erau extrem de limitate, a declarat Pranay Kotasthane, coordonator al Programului de Geopolitică a Înaltei Tehnologii din cadrul Takshashila Institution, din Bengaluru, India.
T.D.
