Aliații europeni se tem că Donald Trump ar putea reacționa la o eventuală înfrângere a republicanilor în alegerile de marți din SUA printr-o ofensivă împotriva NATO. Printre scenariile luate în calcul se numără retragerea a mii de militari americani din Europa, reducerea finanțării Alianței și noi presiuni asupra Ucrainei.
Cinci diplomați NATO au declarat pentru Politico, sub protecția anonimatului, că o pierdere a controlului asupra Congresului l-ar putea determina pe președintele american să se concentreze mai mult asupra politicii externe, unde dispune de o libertate de acțiune mai mare.
Trei dintre diplomați se tem că Trump ar putea decide retragerea a mii de soldați americani suplimentari din Europa. „De obicei, ceea ce se întâmplă cu președinții care își pierd influența politică este o combinație între descărcarea frustrărilor și aventurismul în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării.
Acesta consideră că atacurile împotriva NATO reprezintă o componentă constantă a viziunii lui Trump asupra lumii.
Decizia așteptată în decembrie
Principala îngrijorare a aliaților privește revizuirea prezenței militare americane în Europa, programată pentru luna decembrie. Diplomații consultați de Politico se tem că Trump ar putea extinde retragerea trupelor pentru a-și mobiliza susținătorii din mișcarea MAGA, mai ales dacă un Congres controlat de democrați îi va bloca inițiativele interne.
Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute, avertizează că președintele american ar putea condiționa menținerea trupelor SUA în Europa de acceptarea de către aliați a unui acord de pace în Ucraina susținut de Washington.
„Există riscul ca toate aceste aspecte – revizuirea prezenței militare americane, Ucraina, ordinea de securitate europeană – să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a explicat Lungescu. O asemenea evoluție ar crea, în opinia sa, „o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei”.
Alte măsuri posibile menționate de diplomați sunt reducerea contribuțiilor americane la bugetul comun al NATO, limitarea programului PURL, prin care aliații cumpără armament american pentru Ucraina, și o nouă apropiere de Rusia.
Ce poate face Congresul
Legislația americană limitează posibilitatea administrației de a reduce prezența militară a SUA în Europa sub 76.000 de soldați, dar această restricție ar putea fi contestată în instanță.
Jennifer Kavanagh, cercetătoare la Defense Priorities, consideră însă că aceste restricții ar putea fi contestate juridic și amintește că administrația Trump a ignorat în repetate rânduri indicațiile Congresului privind cheltuielile.
O retragere militară mai amplă ar pune Europa într-o situație dificilă. Potrivit expertei, aliații europeni ar avea cele mai mari probleme în înlocuirea capacităților americane de apărare antiaeriană, război electronic, informații și recunoaștere, realimentare în zbor și sprijin logistic.
O eventuală înfrângere severă a republicanilor ar putea produce schimbări și la conducerea Pentagonului. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, este criticat în Congres pentru refuzul de a oferi informări periodice parlamentarilor despre bugete și operațiuni militare.
Potrivit Politico, există speculații că acesta ar putea fi înlocuit, mai ales dacă democrații vor iniția anchete privind demiterea unor generali și amirali și gestionarea războiului cu Iranul.
O schimbare la conducerea Pentagonului ar putea însă întârzia cu săptămâni sau luni eventualele decizii privind retragerea trupelor americane.
Casa Albă respinge criticile
Casa Albă susține că Donald Trump a contribuit la consolidarea NATO. „Președintele Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva”, a declarat Olivia Wales, secretară adjunctă de presă a Casei Albe.
Ea a invocat angajamentele aliaților de a majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda și eforturile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Wales a precizat însă că Trump consideră în continuare că aliații NATO ar fi trebuit să sprijine Statele Unite în războiul cu Iranul.
Nu toți oficialii europeni împărtășesc scenariile pesimiste. Ministrul Apărării din Muntenegru, Dragan Krapović, a amintit că au existat în repetate rânduri speculații privind retragerea SUA din NATO, fără ca acestea să se concretizeze. El a subliniat și rolul Congresului în deciziile privind reducerea prezenței militare americane în Europa.
NATO și Pentagonul nu au răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Politico.
