Uniunea Europeană riscă să intre într-o perioadă de blocaj politic, într-un moment în care trebuie să negocieze cel mai mare buget din istoria sa, să găsească noi fonduri pentru Ucraina și să facă față presiunilor tot mai mari din partea Statelor Unite, Rusiei și Chinei.
Situația este complicată de problemele politice din cele mai mari patru economii europene – Germania, Franța, Italia și Spania –, care se pregătesc de alegeri sau traversează perioade de instabilitate. Împreună, aceste țări reprezintă aproximativ 60% din economia și populația UE.
Europa se îndreaptă astfel spre o „furtună politică perfectă”, scrie Politico, într-o analiză care arată cât de dificil va fi pentru Bruxelles să obțină acordurile de care are nevoie în lunile următoare.
Primele semne au apărut deja la summit-ul european de săptămâna trecută. După două zile de negocieri, liderii UE nu au făcut progrese importante în privința bugetului de aproximativ 2.000 de miliarde de euro și au ajuns, în schimb, la dispute dure privind politica energetică.
Mai mult, concluziile reuniunii nu au inclus niciun angajament pentru obținerea unui acord bugetar până la sfârșitul anului, deși președintele Consiliului European, António Costa, a insistat asupra acestui termen.
„Toată lumea înțelegea că trebuie să ajungem la un acord politic până la sfârșitul anului”, a declarat pentru Politico președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. Acesta consideră însă că alegerile din Spania fac imposibilă respectarea calendarului, iar cele din Franța, Italia și alte state, programate anul viitor, vor complica și mai mult negocierile.
Patru mari economii, patru probleme politice
Spania organizează alegeri pe 29 noiembrie, iar sondajele indică posibilitatea ca dreapta și extrema dreaptă să preia puterea, după opt ani de guvernare a socialistului Pedro Sánchez.
Premierul spaniol se va afla în plină campanie electorală în timpul reuniunilor europene din 13 și 26 noiembrie. Indiferent de rezultatul scrutinului, formarea unui nou guvern la Madrid este așteptată abia în ianuarie, ceea ce ar putea întârzia negocierile bugetare.
În Franța, Emmanuel Macron își încheie mandatul în aprilie 2027 și nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. Marine Le Pen este favorită în sondaje.
Patru diplomați europeni citați de Politico au spus că Macron a recunoscut, în timpul unei discuții cu ușile închise la summit, că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord asupra bugetului UE în ultimele luni ale președinției sale.
În Germania, cancelarul Friedrich Merz se confruntă cu o scădere accentuată a popularității și cu ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029, situația politică îi limitează disponibilitatea de a face compromisuri la Bruxelles.
Italia se pregătește, la rândul său, pentru alegeri în octombrie 2027. Un diplomat european consideră însă că premierul Giorgia Meloni ar putea convoca scrutinul mai devreme.
„Anul viitor va fi mai rău”, a avertizat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.
Presiuni din trei direcții: SUA, Rusia și China
Problemele interne apar într-un moment în care UE se confruntă cu provocări externe majore.
Donald Trump pune sub semnul întrebării alianțele tradiționale care au stat la baza securității europene timp de generații.
Rusia desfășoară o campanie de acțiuni ostile pe teritoriul european, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la incidente cu drone. Printre acestea se numără și o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, atribuită Kremlinului de autoritățile germane.
China își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare esențiale și pune presiune pe industria europeană prin exporturile sale ieftine.
„Acum suntem atacați din trei direcții: dinspre SUA, Rusia și China”, a declarat fostul ministru lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford.
Premierul belgian Bart De Wever a avertizat, la rândul său, că puterile externe urmăresc divizarea Europei. „Ei caută să ne dezbine. Vor să fim divizați”, a spus acesta, adăugând că adversarii UE cunosc punctele în care o pot vulnerabiliza.
Ucraina are nevoie de alte zeci de miliarde de dolari
Una dintre cele mai urgente probleme pentru Bruxelles rămâne finanțarea Ucrainei. Potrivit estimărilor FMI, Kievul se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de 30-35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană înaintea iernii.
Această nevoie de finanțare există în pofida celor 90 de miliarde de euro pe care UE a convenit deja anul trecut să le pună la dispoziția Ucrainei.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat, la summit, că o eventuală înfrângere a țării sale ar putea determina aproximativ 20 de milioane de ucraineni să se refugieze în Uniunea Europeană. „Rusia ne ucide. Nu vor să se oprească”, a declarat Zelenski.
O posibilă soluție pentru finanțarea Ucrainei ar fi utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate la Euroclear, instituția financiară cu sediul în Belgia.
Dar nici în această privință statele membre nu au ajuns la un acord. Belgia, care a blocat și încercările anterioare de folosire a acestor active pentru Ucraina, își menține opoziția. „Nimic nu s-a schimbat”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, la plecarea de la summit.
O altă variantă ar fi emiterea de noi datorii comune europene, dar aceasta ar necesita compromisuri politice dificile.
Europa riscă să rămână fără lideri capabili să negocieze compromisuri
Pe lângă instabilitatea politică, Bruxelles-ul se confruntă și cu perspectiva pierderii unor lideri naționali experimentați, care în trecut puteau negocia înțelegeri între statele membre. „Acum avem o Europă fără un lider evident”, a declarat un diplomat european pentru Politico.
Acesta a remarcat că Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, deține o putere considerabilă, dar Europa nu mai are în prezent un lider de anvergura Angelei Merkel sau a lui François Mitterrand.
Președintele Consiliului European, António Costa, respinge însă ideea că alegerile naționale ar trebui să împiedice adoptarea bugetului. „Trăim în 27 de democrații. Aproape în fiecare lună avem alegeri. Dacă ar fi să ținem cont de alegeri, nu am putea aproba niciodată un nou buget”, a declarat Costa.
El insistă ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului 2026, astfel încât noul buget să poată fi aplicat de la începutul lui 2028.
Mai există summit-uri programate în noiembrie și decembrie, dar, dacă acestea nu vor produce un acord, negocierile se vor prelungi în 2027, când campaniile electorale vor face concesiile politice și mai greu de acceptat.
Un înalt oficial european consideră că ianuarie 2027 ar putea fi ultima perioadă favorabilă pentru încheierea acordului, înainte ca instabilitatea politică să se accentueze.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, responsabil din partea Partidului Popular European pentru negocierile bugetare, consideră că liderii europeni au acționat până acum prea lent. „Timpul se scurge”, a avertizat Mureșan.
G.P.
Cod galben de vânt în estul țării. Ploi până luni noapte și până la 20 de centimetri - zăpadă la munte
Macron reacționează după protestele din Franța. Critică „violența scăpată de sub control” și promite transparență deplină: Cei care au distrus trebuie să plătească
Vom putea returna sticle și PET-uri și la școală sau la primărie. Cum ne vom recupera garanția de 50 de bani
CFR Cluj a stabilit viitorul lui Marius Șumudică
