Liderii Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord asupra bugetului pentru perioada 2028–2034, în urma discuțiilor de la Bruxelles.
Noua propunere, de 1.620 de miliarde de euro, este cu 141 de miliarde mai mică decât cea inițială a Comisiei Europene. Germania și Suedia consideră însă că suma este în continuare prea mare, în timp ce alte 17 state, printre care și România, încearcă să protejeze fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională.
Negocierile vor continua, însă un acord până la sfârșitul anului, așa cum își propuseseră liderii europeni, devine tot mai greu de obținut.
Potrivit Associated Press, divergențele au ieșit la iveală joi, în prima zi a summit-ului Consiliului European, când mai mulți lideri au respins propunerea pregătită de Irlanda, țara care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
De ce nu se înțeleg statele europene
Irlanda a propus un buget de 1.620 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, cu 141 de miliarde mai mic decât suma cerută inițial de Comisia Europeană.
Reducerea nu a fost însă suficientă pentru țări precum Germania și Suedia, care consideră că bugetul rămâne prea mare. „Este mult prea mare, mult prea scump”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, potrivit AP.
Acesta a explicat că, în forma actuală, propunerea ar crește cu aproape 60% contribuția netă a Suediei la bugetul european, o situație pe care a calificat-o drept „total inacceptabilă”. Suedia se numără printre statele care plătesc la bugetul UE mai mult decât primesc înapoi prin programele europene.
Și cancelarul german Friedrich Merz a respins nivelul cheltuielilor propuse, susținând că niciun stat membru nu își poate permite contribuții atât de mari. Germania este cea mai mare economie a Uniunii Europene și unul dintre principalii contributori la bugetul comun.
Agricultura și fondurile pentru regiunile sărace, în centrul disputei
De cealaltă parte se află un grup de 17 state, printre care și România, cunoscut sub numele de „Prietenii Coeziunii”, care încearcă să protejeze fondurile destinate agriculturii și dezvoltării regiunilor mai puțin prospere. Aceste două categorii de cheltuieli reprezintă împreună aproximativ două treimi din bugetul european.
Pentru România, discuțiile sunt importante deoarece fondurile de coeziune finanțează investiții precum drumuri, rețele de apă și canalizare, spitale sau proiecte de dezvoltare locală. Agricultura beneficiază, la rândul ei, de subvenții și programe europene.
Deocamdată, liderii europeni nu au ajuns la un acord nici asupra valorii totale a bugetului, nici asupra modului în care vor fi împărțiți banii între diferitele programe. Prin urmare, nu se știe încă ce sume vor reveni României pentru agricultură și dezvoltare regională în perioada 2028-2034.
Mai mulți bani pentru apărare și Ucraina, dar de unde?
Discuțiile sunt complicate și de noile priorități ale Uniunii Europene. Pe lângă finanțarea agriculturii și reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni, Bruxelles-ul trebuie să găsească bani pentru apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea competitivității economiei europene.
Prețurile ridicate la energie și tensiunile comerciale cu Statele Unite și China pun presiune suplimentară asupra economiei europene.
În aceste condiții, dacă statele membre nu acceptă să contribuie cu mai mulți bani, UE va trebui fie să reducă finanțările pentru agricultură și coeziune, fie să limiteze cheltuielile pentru noile priorități. O altă posibilitate este identificarea unor surse suplimentare de venit, ceea ce ar putea însemna taxe noi.
Nici Comisia Europeană nu este mulțumită de propunerea Irlandei.
Comisarul european pentru Buget, Piotr Serafin, a avertizat că reducerile propuse riscă să slăbească tocmai capacitatea statelor europene de a acționa împreună într-o perioadă în care cooperarea este tot mai necesară.
Premierul irlandez Micheál Martin a recunoscut dificultatea negocierilor. „Nu aveam cum să mulțumim pe toată lumea”, a declarat acesta, explicând că găsirea unui echilibru între solicitările statelor membre este extrem de dificilă.
Ce s-a decis la Bruxelles și când vor continua negocierile
În urma discuțiilor de joi, liderii europeni nu au stabilit valoarea finală a bugetului și nici modul în care vor fi împărțite fondurile.
Potrivit concluziilor oficiale publicate de Consiliul European, aceștia i-au cerut președintelui instituției, António Costa, să continue negocierile pentru obținerea unui acord.
Liderii europeni ar putea relua discuțiile despre buget la reuniunile programate pentru sfârșitul lunii noiembrie și pentru decembrie, potrivit AP.
Actualul buget european acoperă perioada 2021–2027, astfel că finanțările continuă și anul viitor. Liderii UE vor însă să ajungă la un acord asupra noului buget până la sfârșitul lui 2026, pentru ca în 2027 să poată fi adoptate toate regulile necesare, iar noile programe de finanțare să înceapă la timp, la 1 ianuarie 2028.
Totuși, adoptarea bugetului și a programelor de finanțare necesită timp. Acordul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre și de Parlamentul European.
G.P.
Trei copii și o învățătoare, uciși într-un atac armat la o școală din SUA. Atacatorul avea 16 ani
Niculescu anunță ce va face cu cartoful fierbinte, miliardul de euro pe care trebuie să îl dea magistraților
FCSB, anunț despre transferul lui Andrei Cordea
Țara care a redus săptămâna de lucru de la șase la cinci zile. „Cea mai importantă victorie a muncitorilor”
