Privarea de somn se vede în salivă. Vom avea teste precum cele care depistează alcoolul?

Privarea de somn se vede în salivă. Vom avea teste precum cele care depistează alcoolul?
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Lipsa somnului poate afecta semnificativ capacitatea de reacție și de luare a deciziilor, însă până acum nu exista o metodă obiectivă care să măsoare rapid gradul de oboseală cauzat de privarea de somn. Un nou studiu sugerează că saliva ar putea conține semnale biologice măsurabile pentru privarea severă de somn.

Un șofer care a stat treaz timp de 24 de ore poate fi la fel de afectat precum o persoană aflată în stare de ebrietate din punct de vedere legal. Cu toate acestea, spre deosebire de alcool, nu există un test rutier care să stabilească obiectiv dacă o persoană este afectată de lipsa severă de somn.

Cercetătorii susțin însă că o simplă probă de salivă ar putea evidenția semne caracteristice ale lipsei severe de somn, deschizând perspectiva dezvoltării unui test capabil să identifice afectarea organismului asociată oboselii, după cum se arată într-un raport publicat de Journal of Proteome Research,

Studiul, citat de Medical Xpress, a analizat modul în care privarea de somn modifică compoziția chimică a salivei. Oamenii de știință au identificat un model distinct de molecule care a apărut după ce participanții au rămas treji timp de 24 de ore, ceea ce ar putea reprezenta prima semnătură biologică măsurabilă a lipsei acute de somn.

„Până acum, privarea de somn a fost imposibil de măsurat prin metode biochimice, deși reprezintă una dintre cele mai mari poveri ale epocii noastre. Acest studiu arată, pentru prima dată, că privarea de somn lasă semne biologice detectabile în salivă, ceea ce ar putea deschide noi posibilități pentru investigațiile medico-legale”, a declarat autorul principal al studiului, Thomas Kraemer, de la Departamentul de Farmacologie și Toxicologie Medico-Legală, al Institutului de Medicină Legală din Zurich.

Cercetătorii au inclus în studiu 20 de bărbați tineri sănătoși care dormeau în mod obișnuit între șapte și nouă ore pe noapte. Fiecare participant a fost supus, în ordine aleatorie, la trei regimuri diferite de somn, separate de câte o săptămână: privare totală de somn (o noapte fără somn), restricție de somn (patru nopți cu două ore în minus de somn față de cât erau obișnuiți) și un regim de odihnă adecvată (aproximativ opt ore de somn).

Au fost recoltate probe de salivă înainte și după fiecare condiție, iar conținutul lor de metaboliți a fost analizat. Cercetătorii au identificat zece diferențe moleculare între probele provenite de la participanții privați de somn și cele obținute după odihnă adecvată.

Cercetătorii desfășoară în prezent un studiu internațional de amploare pentru a testa suplimentar modelul. Proiectul va include peste 1.000 de probe recoltate de la lucrători în schimburi, femei și persoane care conduc frecvent, pentru a evalua cât de bine funcționează această abordare într-o populație mai diversă.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google