Liderii Popularilor Europeni și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR după cazul Dominic Fritz

Liderii Popularilor Europeni și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR după cazul Dominic Fritz
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Liderii celor mai mari grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, Manfred Weber (președintele Partidului Popular European) și Valérie Hayer (președinta Renew Europe), îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să suspende acordarea a 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Într-o scrisoare datată luni, 24 august, și văzută de Politico, Manfred Weber și Valérie Hayer i-au cerut Ursulei von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că banii – parte din PNRR – nu vor fi eliberați decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a unei legi care ar putea duce la interzicerea exercitării funcției de către șeful unui partid liberal.

  • Vezi AICI scrisoarea

Politico amintește că social-democrații (PSD), cu sprijinul partidului de extremă dreapta AUR, au introdus un amendament la o lege privind integritatea în funcție, care ar putea duce la interzicerea ocupării unei funcții publice de către liderul USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unui caz mai vechi de conflict de interese.

ADVERTISING

Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a prevederii încalcă legislația UE și Constituția României și acuză PSD că îl vizează în mod deliberat pe Fritz.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere”, a declarat Hayer.

Weber a adăugat că „dacă legislația este concepută pentru a îndepărta un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o promova, atunci nu mai vorbim doar despre politică — este o problemă legată de statul de drept”.

În scrisoare, cei doi îi cer președintei Comisiei Europene să transmită „un semnal” înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea și înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea reformelor care ar permite deblocarea fondurilor europene.

ADVERTISING

Decizia CCR și motivarea

Curtea Constituțională a declarat săptămâna trecută constituțional ”amendamentul Fritz” introdus de PSD, în urma căruia șeful USR și-ar putea pierde mandatul de primar.

Mai exact, articolul contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.

Amendamentul a trecut la CCR cu 5 voturi pentru și 3 împotrivă, în timp ce un judecător a lipsit de la ședință.

Pentru constituționalitatea prevederii au votat Cristian Deliorga și Giani Stan, numiți de PSD în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, Csaba Asztalos, susținut de UDMR, și Mihai Busuioc, numit de PSD în acest an.

Împotrivă au votat președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită de Klaus Iohannis, Iulia Scântei, numită de PNL, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Bogdan Licu, numit de PSD, a lipsit de la ședință, fiind în concediu.

ADVERTISING

Vineri seara, Curtea Constituţională a României a prezentat motivarea deciziei de constituţionalitate privind „amendamentul Fritz” din legea integrității. Judecătorii susțin că aceasta nu afectează principiul neretroactivităţii și arată că legea se aplică „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.

Motivarea deciziei Curții Constituționale în legătură cu legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată în Monitorul Oficial.

De ce a ajuns Dominic Fritz în centrul disputei

USR a afirmat că amendamentul introdus de PSD îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În iunie, Înalta Curte a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese în 2020, când a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală.

Contestatarii, 27 de senatori USR și PNL și președintele Nicușor Dan, au suținut că prevederea este retroactivă: aplică o consecință nouă – pierderea mandatului actual – unei situații stabilite înainte ca legea să intre în vigoare.

Ei au arătat că interdicția de a ocupa în viitor o funcție nu este același lucru cu încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.

Nicușor Dan a susținut și că legea modifică efectele unor hotărâri definitive, afectând securitatea raporturilor juridice și principiul neretroactivității.

Peste 120 de persoane sunt vizate de amendament

Amendamentul declarat constituțional de CCR nu îl vizează doar pe Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate anunța, la începutul lunii august, că monitorizează 122 de cazuri în care nu s-a încheiat perioada de trei ani de interdicție aplicată persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate.

Potrivit ANI, 75% dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.

Mai mult, 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese. Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție electivă și ocupă în continuare o asemenea funcție, iar alte 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție publică și continuă să ocupe o funcție publică.

În cazul celor 122 de persoane există fie un raport ANI rămas definitiv pentru că nu a fost contestat în termenul legal, fie o hotărâre judecătorească definitivă.

Statistica nu îi include pe cei care se află încă în termenul de contestare, au procese în desfășurare sau pentru care hotărârea instanței nu a fost încă comunicată.

Amendamentul prevede că persoanelor aflate în această situație le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă perioada de trei ani aferentă interdicției nu s-a încheiat.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google