Încă de la formarea mișcării minorității maghiare, la sfârșitul lunii decembrie 1989, aceasta a urmat linia politică de la Budapesta, nu pe cea de la București.
În anii ’90, pentru că Ungaria era mult mai avansată decât România în ce privește instituțiile politice, apetitul pentru democrație și integrarea europeană, UDMR a fost o construcție care a inspirat mult curentul liberal de la noi din țară.
În timp, totul s-a schimbat, iar odată cu cea de-a doua venire a lui Viktor Orbán la conducerea Ungariei, în 2010, UDMR a devenit o anexă a USL (PSD-PNL), dar și o structură de susținere a politicii iliberale promovate în toată Europa de prim-ministrul maghiar.
De la recenta schimbare a regimului politic de la Budapesta și venirea lui Péter Magyar la conducere, Kelemen Hunor și vechea garnitură UDMR au o problemă. În capitala Ungariei sunt văzuți ca fiind de „neîncredere”, existând voci puternice care cer schimbarea lui Hunor și a asociaților săi.
În aceste condiții, plecarea de la guvernare a UDMR, deconectarea formațiunii de la resursele publice din România și cu finanțarea tăiată de la Budapesta, Kelemen Hunor s-a trezit vulnerabil în cadrul formațiunii pe care o conduce, în timp ce vocile critice la adresa conducerii se fac tot mai auzite.
Care a fost soluția propusă de liderul maghiar? După o tatonare a unei alianțe politice cu PNL și USR, văzând că aceasta nu are posibilitatea de a forma o majoritate parlamentară, dar și că se află în conflict deschis cu Nicușor Dan, Kelemen Hunor a considerat că e mai sigur să se întoarcă în brațele PSD, pentru că drumul spre guvernare părea mai scurt.
Rămâne de văzut dacă a luat decizia “bună” pentru partid, dar pentru a cimenta alianța cu PSD, UDMR, prin votul lui Csaba Asztalos din Curtea Constituțională, i-a oferit lui Grindeanu capul lui Dominic Fritz pe tavă.
Ce ascunde imaginea bună a liderilor UDMR
Asztalos este brațul juridic al UDMR în sistemul instituțional din România. Vreme de aproape un sfert de secol a lucrat în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, din 2010, conducând instituția.
În lungul său mandat, fără a avea decizii și acțiuni hotărâte, în România au înflorit mișcările extremiste, legionare și antisemite, acestea fiind încurajate și de marele șef politic de la Budapesta, Viktor Orbán.
Simion, Șoșoacă, Georgescu, dar și mulți alții apar și își dezvoltă discursul anti-european și anti-democratic în mandatul său.
În ultimul deceniu și jumătate, oricum ai privi situația, CNCD a făcut prea puțin pentru a descuraja discursul iliberal din România.
În 2025, Csaba Astzalos este propus și susținut de UDMR pentru poziția de judecător la Curtea Constituțională, ceea ce, la vremea respectivă, a fost aplaudat.
În mod paradoxal, liderii minorității maghiare din România au avut întotdeauna o imagine bună datorită discursului civilizat și reținerii de a se implica în dezbaterile politice zgomotoase și mizerabile din țară.
Dar la umbra acestei imagini, UDMR și-a urmărit mereu interesul, acela de a rămâne tot timpul conectat la banii publici de la București și Budapesta, concomitent.
Ce mai contează Constituția
În data de 17 august, Csaba Asztalos a preluat poziția de judecător-raportor pe legea integrității de la Simina Tănăsescu, președinta CCR, la scurt timp după ce PSD a montat un “scandal public” în urma întâlnirii dintre Tănăsescu și premierul Ilie Bolojan.
Apoi, votul său devine decisiv în ce privește declararea ca fiind constituțional a “amendamentului Fritz”, impus în Parlament de PSD, care urmărește compromiterea politică și demiterea primarului Timișoarei, lider USR.
Astfel, s-a ajuns în aberanta situație în care se încalcă principii fundamentale de drept doar pentru a distruge un competitor politic.
S-a vorbit deja de faptul că votul din CCR e unul chiar împotriva Constituției, care consfințește în textul său materia retroactivității, indicând că o lege nu poate produce efecte decât pentru viitor.
Dar ce contează Constituția și legea când e vorba de interesele PSD și de cele ale președintelui României, care vor, cu orice preț, o nouă versiune a USL?
În mod sigur, votul lui Csaba Astzalos, dar și poziția UDMR vor deveni cunoscute la Budapesta. Există posibilitatea, în dorința maghiarilor de a reveni în guvern, să nu se fi gândit prea mult la consecințe, dar ele vor exista.
Mai mult, vor fi folosite de oponenții lui Kelemen Hunor în săptămânile viitoare pentru a-i contesta autoritatea dacă acesta nu rezolvă complicatele probleme ale formațiunii.
Prizonierul de lux
Dacă nu ar fi atât de dureroasă și amenințătoare pentru publicul larg, această criză politică prelungită ar fi fost primul lucru bun care s-a întâmplat în România în ultimul deceniu - unul care ar indica sfârșitul unui mod viciat de a face politică în România, exclusiv în interesul unor grupări care au parazitat statul în toate modurile posibile.
După votul pe legea integrității, s-a spulberat și speranța multora că s-a format o majoritate anti-PSD în Curtea Constituțională.
Nu există așa ceva pentru că USL n-a murit, ci e în continuare speranța celor care conduc, care controlează instituțional România și care resping schimbarea și adevărata democratizare a societății oriunde ar apărea ea.
Din păcate, cine-și închipuie că țara se va reforma fără a exista o forță politică determinată, care să-și asume reconstrucția democratică și să convingă majoritatea cetățenilor de o astfel de necesitate se înșală.
Nicușor Dan a ajuns un prizonier de lux la Palatul Cotroceni din cauză că are oroare de risc și de posibilitatea de a fi suspendat, iar actualul Parlament e blocat, incapabil să creeze și să susțină un curent politic reformator.
Schimbarea nu va veni niciodată de sus, ci de jos, de la cei care s-au săturat de simulacrul actual de democrație.
Bolojan: Comisia Europeană a cerut clarificări pe proiectul legii salarizării. Urmează noi discuții
Mai mulți bani la buget: ANAF a colectat în plus 22,4 miliarde de lei. Unde bat încasările pasul pe loc
Persoanele de peste 60 de ani vor suporta cele mai grave consecințe ale căldurii extreme
Marius Șumudică, anunț despre plecarea de la CFR Cluj după doar un meci
