Curtea Constituțională a declarat luni constituțional ”amendamentul Fritz” introdus de PSD, în urma căruia șeful USR și-ar putea pierde mandatul de primar.
Mai exact, articolul contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.
În schimb, amendamentul care îl viza pe Nicușor Dan prin partenera sa, Mirabela Grădinaru, a fost declarat neconstituțional, potrivit unor surse Spotmedia.
Este vorba despre amendamentul AUR îi obligă pe soții și partenerii de viață ai președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului și altor demnitari să depună propriile declarații de avere și de interese.
De asemenea, la Legea biodiversității a fost respinsă sesizarea de neconstituționalitate depusă de AUR.
Iată ce a decis azi CCR:
La dosarele privind integritatea, conexate:
- cu unanimitate de voturi a fost declarată neconstitutionala sintagma "persoana care are relatii asemănătoare celor dintre soti";
- cu unanimitate a fost declarata neconstituționala publicarea declaratiilor de interese financiare a sotului/sotiei și cu majoritate - a funcționarilor/demnitarilor vizati de lege;
- cu majoritate a fost declarata constitutionala incetarea de drept a functiei/demnitatii publice la 30 de zile de la intarea in vigoare a legii.
La Legea biodiversității, cu majoritate de voturi a fost respinsa sesizarea.
Ce a dezbătut CCR
Curtea Constituțională e reluat luni deliberările asupra a două legi importante, ambele legate de jaloane PNRR care trebuie finalizate până la 31 august.
Prima lege, care schimba regulile privind declarațiile de avere, incompatibilitățile și conflictele de interese, fost contestată de președintele Nicușor Dan și de 27 de senatori USR și PNL. De îndeplinirea jalonului depind aproximativ 770 de milioane de euro.
A doua lege aprobă Strategia națională pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030. A fost atacată de parlamentari AUR și SOS România, iar ratarea jalonului poate atrage, potrivit Guvernului, o penalitate de 972,45 milioane de euro.
În total, miza financiară estimată depășește 1,7 miliarde de euro. Nu sunt bani alocați direct celor două legi, ci fonduri din PNRR care pot fi reduse, dacă România nu își respectă angajamentele.
Legile la care CCR a respins sesizăile pot merge la promulgare. Cele la care judecătorii au constatat probleme de neconstituționalitate se întorc în Parlament pentru corectare.
Legea integrității, contestată de președinte și de senatori USR și PNL
Legea modifică regulile privind activitatea Agenției Naționale de Integritate, declarațiile de avere și de interese, incompatibilitățile și conflictele de interese.
Actul ar trebui să refacă și să modernizeze cadrul de integritate după decizia CCR din 2025, care a eliminat obligația publicării declarațiilor de avere și a informațiilor despre veniturile soților.
Legea este și jalon PNRR, cu termen la 31 august. De îndeplinirea acestuia sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro.
La CCR au fost depuse două sesizări: una semnată de 27 de senatori USR și PNL și alta formulată de președintele Nicușor Dan.
Contestațiile au vizat în special două amendamente introduse în Parlament: unul al AUR, referitor la partenerii de viață ai demnitarilor, și unul al PSD, privind încetarea unor mandate după decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Când devine o relație de cuplu relevantă juridic
Amendamentul AUR îi obligă pe soții și partenerii de viață ai președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului și altor demnitari să depună propriile declarații de avere și de interese.
Legea folosește formularea „persoane care au relații asemănătoare acelora dintre soți”. Nicușor Dan a susținut că exprimarea este prea vagă.
Nu există criterii clare pentru a stabili când o relație intră în această categorie. Legea nu precizează dacă sunt necesare o anumită durată, conviețuirea, o gospodărie comună, interdependența financiară sau asumarea publică.
Nu sunt reglementate nici situațiile în care relația începe după preluarea funcției publice, se încheie sau este urmată de o altă relație.
„Legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic”, se arată în sesizarea președintelui.
Problema este importantă deoarece nedepunerea declarațiilor poate fi sancționată. În lipsa unor criterii clare, persoana vizată trebuie să decidă singură dacă are această obligație.
Președintele invocă și dreptul la viață privată. Partenerul unui demnitar ar fi obligat să publice informații despre avere și ar putea fi sancționat, deși nu ocupă o funcție publică.
Sesizarea a reclamat și diferența dintre persoanele căsătorite și cele aflate în relații neoficializate. În cazul căsătoriei există un act juridic și un moment clar de la care apar obligațiile. Pentru relațiile de fapt nu există un reper asemănător.
USR și PNL au susținut că amendamentul a fost introdus de AUR pentru a-l viza pe Nicușor Dan prin partenera sa, Mirabela Grădinaru.
„Amendamentul Fritz”
Al doilea articol contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.
Mandatul ar înceta automat la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii.
Cum au votat judecătorii CCR
Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, amendamentul a trecut la CCR cu 5 voturi pentru și 3 împotrivă, în timp ce un judecător a lipsit de la ședință.
Pentru constituționalitatea prevederii au votat Cristian Deliorga și Giani Stan, numiți de PSD în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, Csaba Asztalos, susținut de UDMR, și Mihai Busuioc, numit de PSD în acest an.
Împotrivă au votat președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită de Klaus Iohannis, Iulia Scântei, numită de PNL, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Bogdan Licu, numit de PSD, a lipsit de la ședință, fiind în concediu.
De ce a ajuns Dominic Fritz în centrul disputei
USR a afirmat că amendamentul introdus de PSD îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În iunie, Înalta Curte a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese în 2020, când a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală.
Contestatarii au suținut că prevederea este retroactivă: aplică o consecință nouă – pierderea mandatului actual – unei situații stabilite înainte ca legea să intre în vigoare.
Ei au arătat că interdicția de a ocupa în viitor o funcție nu este același lucru cu încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.
Nicușor Dan a susținut și că legea modifică efectele unor hotărâri definitive, afectând securitatea raporturilor juridice și principiul neretroactivității.
Peste 120 de persoane sunt vizate de amendament
Amendamentul declarat constituțional de CCR nu îl vizează însă doar pe Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate anunța, la începutul lunii august, că monitorizează 122 de cazuri în care nu s-a încheiat perioada de trei ani de interdicție aplicată persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate.
Potrivit ANI, 75% dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.
Mai mult, 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese. Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție electivă și ocupă în continuare o asemenea funcție, iar alte 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție publică și continuă să ocupe o funcție publică.
În cazul celor 122 de persoane există fie un raport ANI rămas definitiv pentru că nu a fost contestat în termenul legal, fie o hotărâre judecătorească definitivă.
Statistica nu îi include pe cei care se află încă în termenul de contestare, au procese în desfășurare sau pentru care hotărârea instanței nu a fost încă comunicată.
Amendamentul prevede că persoanelor aflate în această situație le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă perioada de trei ani aferentă interdicției nu s-a încheiat.
Legea biodiversității, contestată de AUR și SOS România
A doua lege aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030.
Documentul prevede protejarea și refacerea ecosistemelor, conservarea speciilor amenințate și folosirea durabilă a resurselor naturale. Include și țintele europene și globale privind ariile protejate: 30% din teritoriu în arii protejate și 10% în zone cu protecție strictă.
Legea reprezintă jalonul 31 din PNRR. Potrivit Guvernului, ratarea acestuia poate atrage o penalitate de 972,45 milioane de euro.
Ce au contestat AUR și SOS România
Parlamentarii AUR și SOS România au cerut CCR să declare întreaga lege neconstituțională.
Principala critică privește transferarea strategiei de la Guvern la Parlament. Documentul fusese pregătit și aprobat inițial prin hotărâre de guvern, dar actul a fost retras înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Și asta pentru că PSD a contestat dreptul unui guvern interimar de a adopta o asemenea strategie.
Textul a fost transformat apoi într-o inițiativă legislativă și adoptat în procedură de urgență.
Contestatarii au susținut că strategiile și planurile de acțiune sunt instrumente prin care Guvernul aplică politicile publice. În opinia lor, Parlamentul a preluat atribuțiile Executivului și a transformat un document administrativ într-o lege.
Sesizarea a mai reclamat lipsa unei fundamentări financiare clare, formulări imprecise și faptul că adoptarea strategiei prin lege împiedică atacarea ei directă în contencios administrativ.
AUR și SOS România susțin că nu contestă necesitatea protejării biodiversității, ci procedura și instrumentul juridic folosit.
Miza: aproape un miliard de euro din PNRR
România trebuie să finalizeze jalonul până la 31 august. Potrivit Guvernului, ratarea lui poate reduce fondurile din PNRR cu 972,45 milioane de euro.
Suma nu reprezintă un buget alocat biodiversității și nu va fi primită automat după promulgarea legii. Este penalitatea estimată pentru neîndeplinirea jalonului.
Nici simpla adoptare a strategiei nu garantează închiderea jalonului. Comisia Europeană trebuie să verifice dacă forma finală respectă angajamentele asumate de România.
PSD a cerut adoptarea în Parlament, apoi a modificat strategia
Traseul legii a provocat un conflict între PSD și USR.
După ce PSD a contestat aprobarea strategiei de către un guvern interimar, documentul a fost transferat în Parlament. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a acceptat soluția pentru a evita ratarea jalonului PNRR.
În timpul dezbaterilor, PSD a depus însă sute de amendamente. Buzoianu a acuzat partidul că modifică substanțial strategia negociată cu Comisia Europeană. Printre schimbările contestate se află eliminarea obligației de auditare a administrării parcurilor naționale.
PSD a susținut că strategia trebuie analizată mai atent din perspectiva efectelor asupra comunităților, proprietarilor și activităților economice din zonele protejate.
Miza este forma finală a documentului. Dacă modificările schimbă obiectivele asumate în PNRR, Comisia Europeană poate considera că jalonul nu a fost îndeplinit, chiar dacă legea este promulgată.
10 autocare au ajuns la Jurilovca, „trimise” de ChatGPT la un festival inexistent. Cum verificăm răspunsurile AI, ca să nu pierdem timp și bani
Lorenzo Biliboc și-a decis viitorul după oferta primită de CFR Cluj
Premieră pentru Europa: O rachetă lansată de pe continent a ajuns pentru prima dată pe orbită
Săptămâna în care Nicușor Dan va nominaliza premierul? Ce nume se vehiculează și ce zic partidele
