Curtea Constituțională reia luni, 17 august, de la ora 11:00, deliberările asupra a două legi importante, ambele legate de jaloane PNRR care trebuie finalizate până la 31 august.
Prima lege schimbă regulile privind declarațiile de avere, incompatibilitățile și conflictele de interese. A fost contestată de președintele Nicușor Dan și de 27 de senatori USR și PNL. De îndeplinirea jalonului depind aproximativ 770 de milioane de euro.
A doua lege aprobă Strategia națională pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030. A fost atacată de parlamentari AUR și SOS România, iar ratarea jalonului poate atrage, potrivit Guvernului, o penalitate de 972,45 milioane de euro.
În total, miza financiară estimată depășește 1,7 miliarde de euro. Nu sunt bani alocați direct celor două legi, ci fonduri din PNRR care pot fi reduse, dacă România nu își respectă angajamentele.
Dacă CCR respinge sesizările, legile pot merge la promulgare. Dacă judecătorii constată probleme de neconstituționalitate, ele se întorc în Parlament pentru corectare. Calendarul ar deveni foarte strâns: până la termenul de 31 august ar mai rămâne doar două săptămâni.
Legea integrității, contestată de președinte și de senatori USR și PNL
Legea modifică regulile privind activitatea Agenției Naționale de Integritate, declarațiile de avere și de interese, incompatibilitățile și conflictele de interese.
Actul ar trebui să refacă și să modernizeze cadrul de integritate după decizia CCR din 2025, care a eliminat obligația publicării declarațiilor de avere și a informațiilor despre veniturile soților.
Legea este și jalon PNRR, cu termen la 31 august. De îndeplinirea acestuia sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro.
La CCR au fost depuse două sesizări: una semnată de 27 de senatori USR și PNL și alta formulată de președintele Nicușor Dan.
Contestațiile vizează în special două amendamente introduse în Parlament: unul al AUR, referitor la partenerii de viață ai demnitarilor, și unul al PSD, privind încetarea unor mandate după decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Când devine o relație de cuplu relevantă juridic
Amendamentul AUR îi obligă pe soții și partenerii de viață ai președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului și altor demnitari să depună propriile declarații de avere și de interese.
Legea folosește formularea „persoane care au relații asemănătoare acelora dintre soți”. Nicușor Dan susține că exprimarea este prea vagă.
Nu există criterii clare pentru a stabili când o relație intră în această categorie. Legea nu precizează dacă sunt necesare o anumită durată, conviețuirea, o gospodărie comună, interdependența financiară sau asumarea publică.
Nu sunt reglementate nici situațiile în care relația începe după preluarea funcției publice, se încheie sau este urmată de o altă relație.
„Legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic”, se arată în sesizarea președintelui.
Problema este importantă deoarece nedepunerea declarațiilor poate fi sancționată. În lipsa unor criterii clare, persoana vizată trebuie să decidă singură dacă are această obligație.
Președintele invocă și dreptul la viață privată. Partenerul unui demnitar ar fi obligat să publice informații despre avere și ar putea fi sancționat, deși nu ocupă o funcție publică.
Sesizarea reclamă și diferența dintre persoanele căsătorite și cele aflate în relații neoficializate. În cazul căsătoriei există un act juridic și un moment clar de la care apar obligațiile. Pentru relațiile de fapt nu există un reper asemănător.
USR și PNL susțin că amendamentul a fost introdus de AUR pentru a-l viza pe Nicușor Dan prin partenera sa, Mirabela Grădinaru.
„Amendamentul Fritz” și acuzația de retroactivitate
Al doilea articol contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.
Mandatul ar înceta automat la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii.
USR afirmă că amendamentul introdus de PSD îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În iunie, Înalta Curte a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese în 2020, când a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală.
Contestatarii susțin că prevederea este retroactivă: aplică o consecință nouă – pierderea mandatului actual – unei situații stabilite înainte ca legea să intre în vigoare.
Ei arată că interdicția de a ocupa în viitor o funcție nu este același lucru cu încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.
Nicușor Dan susține și că legea modifică efectele unor hotărâri definitive, afectând securitatea raporturilor juridice și principiul neretroactivității.
Legea biodiversității, contestată de AUR și SOS România
A doua lege aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030.
Documentul prevede protejarea și refacerea ecosistemelor, conservarea speciilor amenințate și folosirea durabilă a resurselor naturale. Include și țintele europene și globale privind ariile protejate: 30% din teritoriu în arii protejate și 10% în zone cu protecție strictă.
Legea reprezintă jalonul 31 din PNRR. Potrivit Guvernului, ratarea acestuia poate atrage o penalitate de 972,45 milioane de euro.
Ce contestă AUR și SOS România
Parlamentarii AUR și SOS România cer CCR să declare întreaga lege neconstituțională.
Principala critică privește transferarea strategiei de la Guvern la Parlament. Documentul fusese pregătit și aprobat inițial prin hotărâre de guvern, dar actul a fost retras înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Și asta pentru că PSD a contestat dreptul unui guvern interimar de a adopta o asemenea strategie.
Textul a fost transformat apoi într-o inițiativă legislativă și adoptat în procedură de urgență.
Contestatarii susțin că strategiile și planurile de acțiune sunt instrumente prin care Guvernul aplică politicile publice. În opinia lor, Parlamentul a preluat atribuțiile Executivului și a transformat un document administrativ într-o lege.
Sesizarea mai reclamă lipsa unei fundamentări financiare clare, formulări imprecise și faptul că adoptarea strategiei prin lege împiedică atacarea ei directă în contencios administrativ.
AUR și SOS România susțin că nu contestă necesitatea protejării biodiversității, ci procedura și instrumentul juridic folosit.
Miza: aproape un miliard de euro din PNRR
România trebuie să finalizeze jalonul până la 31 august. Potrivit Guvernului, ratarea lui poate reduce fondurile din PNRR cu 972,45 milioane de euro.
Suma nu reprezintă un buget alocat biodiversității și nu va fi primită automat după promulgarea legii. Este penalitatea estimată pentru neîndeplinirea jalonului.
Nici simpla adoptare a strategiei nu garantează închiderea jalonului. Comisia Europeană trebuie să verifice dacă forma finală respectă angajamentele asumate de România.
PSD a cerut adoptarea în Parlament, apoi a modificat strategia
Traseul legii a provocat un conflict între PSD și USR.
După ce PSD a contestat aprobarea strategiei de către un guvern interimar, documentul a fost transferat în Parlament. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a acceptat soluția pentru a evita ratarea jalonului PNRR.
În timpul dezbaterilor, PSD a depus însă sute de amendamente. Buzoianu a acuzat partidul că modifică substanțial strategia negociată cu Comisia Europeană. Printre schimbările contestate se află eliminarea obligației de auditare a administrării parcurilor naționale.
PSD a susținut că strategia trebuie analizată mai atent din perspectiva efectelor asupra comunităților, proprietarilor și activităților economice din zonele protejate.
Miza este forma finală a documentului. Dacă modificările schimbă obiectivele asumate în PNRR, Comisia Europeană poate considera că jalonul nu a fost îndeplinit, chiar dacă legea este promulgată.
Ziua 1634 Kievul a lovit Rusia cu rachete Flamingo. Un bebeluș a fost ucis la Marhaneț. Moscova elimină frontierele cu teritoriile ocupate (Foto & Video)
Din scaun cu rotile, la Jocurile Olimpice, după ce doctorii i-au spus că nu va mai merge: Nu s-a lăsat învins de o tumoare și de o leziune cerebrală
Prima reacție a șefei CCR după acuzațiile PSD și AUR că s-a întâlnit cu Bolojan
Inteligența oamenilor scade, după o lungă perioadă în care a tot crescut. Și câteva nuanțe
