Senatul a adoptat marți Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, după ce forma pregătită de Ministerul Mediului și aprobată inițial de Guvern a fost modificată prin numeroase amendamente ale PSD și AUR.
Acesta este documentul pe care PSD l-a contestat după adoptarea sa prin hotărâre de Guvern. Pentru a elimina riscul suspendării în instanță și al pierderii a peste 972 de milioane de euro din PNRR, Executivul a retras hotărârea înainte de publicarea în Monitorul Oficial, iar parlamentari USR și un senator PNL au depus același document în Parlament, sub forma unui proiect de lege.
Odată ajunsă în Parlament, strategia a primit peste 100 de amendamente. Unele au fost depuse de PSD cu doar două ore înaintea dezbaterilor din comisii, potrivit ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu: „Am avut peste o sută de amendamente care au fost depuse de AUR, de PSD cu o zi înainte să fie dezbătut acest proiect la comisii sau, în cazul PSD, cu două ore înainte să fie dezbătut. O parte din aceste amendamente încalcă inclusiv obiective pe care și le-a asumat România la nivel european.”
Modificările adoptate de Senat arată acum ce voiau social-democrații să schimbe și de ce au insistat ca documentul să nu rămână în forma aprobată de Guvern.
Senatul a adoptat strategia modificată
Senatul a aprobat proiectul cu 81 de voturi pentru, 33 împotrivă și nouă abțineri. Senatul este prima Cameră sesizată, iar votul final va aparține Camerei Deputaților.
Strategia este un jalon PNRR care trebuie îndeplinit până la 31 august. De adoptarea sa într-o formă acceptată de Comisia Europeană depind peste 972 de milioane de euro.
Situația are și o contradicție juridică. PSD a susținut că forma inițială nu putea fi aprobată de Guvernul interimar și trebuia trimisă Parlamentului. În schimb, Consiliul Legislativ a arătat în avizul asupra proiectului că, potrivit Codului administrativ, Guvernul este cel care aprobă strategiile naționale și că adoptarea documentului „ține de competența exclusivă a Guvernului, iar nu a Parlamentului, care nu se poate substitui autorității executive în această privință”.
Auditul parcurilor naționale a fost eliminat
Unul dintre amendamentele PSD elimină din strategie auditarea modului în care au fost administrate parcurile naționale și rezervațiile naturale. Argumentul invocat de PSD a fost că un asemenea audit ar presupune costuri mari.
Diana Buzoianu spune însă că verificarea este necesară pentru a afla ce s-a întâmplat în ariile naturale protejate și ce probleme au fost ignorate în ultimii ani. Ea acuză PSD că încearcă să-i protejeze pe administratorii numiți politic: „Întrebarea pentru PSD este: de ce le este frică? Noi știm asta: le este frică pentru că administratorii acestor arii naturale protejate au fost, în foarte multe cazuri, oameni politici numiți de PSD, care în fața unui astfel de audit s-ar vedea puși în fața faptului că sunt identificate problemele care au fost ignorate în ultimii ani de zile.”
Ministrul a anunțat că auditul va fi făcut de Ministerul Mediului chiar dacă nu va mai apărea în strategie: „Acest audit oricum va fi făcut, chiar dacă nu este prevăzut în această strategie. Oricât ar costa acest audit, cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe, cu cutiile de pantofi și listele Nordis.”
Cine poate administra ariile protejate
O altă modificare adoptată limitează posibilitatea unor instituții sau organizații cu specialiști în protecția naturii de a participa la administrarea ariilor naturale protejate.
PSD susține că nu vrea ca organizațiile neguvernamentale să revină la administrarea acestor zone. Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, a invocat experiențele din trecut și a susținut că unele arii protejate au fost delimitate „din birou”, fără verificarea situației de pe teren: „Nu vrem sub nicio formă să ajungem din nou ca ONG-urile să administreze ariile protejate. Vă aduceți aminte prostia care a fost făcută în 2007, când s-au trasat ariile protejate din birou, fără să se constate ce există pe teren?”
Diana Buzoianu numește amendamentul „absolut aberant”, pentru că poate înlătura din administrarea ariilor protejate tocmai instituțiile care au specialiștii necesari. În opinia sa, problema nu este dacă o organizație este publică sau neguvernamentală, ci dacă are experiența și capacitatea de a proteja zona respectivă.
30% arii protejate și 10% protecție strictă
România și-a asumat, prin obiective europene și internaționale, ca 30% din suprafața terestră și marină să fie protejată, iar 10% să beneficieze de protecție strictă. Aceste două ținte au rămas în forma adoptată de Senat.
Disputa privește modul în care vor fi definite și administrate zonele de protecție strictă și cele în care poate exista un management activ. PSD susține că noile arii nu trebuie declarate fără verificări pe teren, consultarea comunităților și protejarea proiectelor economice deja începute.
Diana Buzoianu spune că unele amendamente schimbă angajamentele asumate de România la nivel european și riscă să golească strategia de conținut. Ea arată că legislația actuală prevede deja consultarea comunităților, avize din partea mai multor instituții și compensații pentru proprietarii afectați.
Ministrul avertizează că Parlamentul poate stabili modul în care România își atinge țintele, dar nu poate elimina sau modifica prin amendamente obiectivele deja asumate în relația cu Uniunea Europeană: „O strategie la nivel național nu poate modifica obiectivele asumate de o țară la nivel european.”
Teama PSD: Hidrocentralele și autostrăzile
PSD și-a justificat intervenția asupra strategiei și prin riscul ca noile reguli de mediu să blocheze hidrocentrale, capacități energetice și proiecte de infrastructură.
Sorin Grindeanu a susținut că forma inițială putea afecta hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat de construcție, exploatarea gazelor din Marea Neagră, lucrările legate de centrala de la Cernavodă și construirea unor autostrăzi care traversează arii protejate: „Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice. Mai mult, această strategie (…) va compromite total și actualele capacități de producție a energiei, de exemplu unitățile de la Cernavodă.”
Grindeanu a întrebat și „cum vom face, după această aprobare, noi kilometri de autostradă prin arii protejate?” și dacă „se va mai putea construi ceva în țara aceasta”.
Diana Buzoianu spune că această temere este alimentată artificial. Strategia este un document de politici publice și nu modifică legislația după care sunt autorizate hidrocentralele, autostrăzile sau alte investiții: „Această strategie nu schimbă cu absolut nimic legislația care prevede astăzi avizarea lucrărilor de infrastructură. Toate lucrările de infrastructură au aceeași lege care se aplică. Dacă sunt în arii protejate, vorbim de Ordonanța de Urgență 57/2007, ordonanță care rămâne în vigoare.”
Potrivit ministrului, strategia „nu se opune investițiilor” și „nu creează noi legi”, iar acordurile de mediu deja emise pentru hidrocentrale nu sunt modificate.
Compensații integrale pentru fermieri
Senatul a introdus și principiul potrivit căruia orice măsură care limitează folosirea terenurilor agricole sau reduce potențialul de producție trebuie aplicată numai după instituirea unui mecanism de compensare financiară integrală.
Amendamentul, depus formal de senatorul PSD Sorin Moise și susținut de organizațiile agricole, prevede: „Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv se aplică numai cu instituirea unor mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderii reale de venit.”
Textul mai cere ca măsurile care afectează agricultura să fie precedate de o analiză economică și socială realizată împreună cu organizațiile fermierilor.
PSD și reprezentanții sectorului agricol spun că fermierii nu trebuie obligați să suporte din propriile venituri costul protejării biodiversității. Florian Ciolacu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români, a explicat poziția astfel: „Creșterea cu 30% a zonelor de protecție și cu 10% a zonelor de protecție strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafețe.”
Diana Buzoianu nu a contestat punctual principiul compensării. Disputa privește sursa banilor, modul în care vor fi calculate compensațiile și riscul ca aplicarea unor măsuri necesare să fie blocată până la apariția mecanismului de plată.
Ce urmează
Strategia adoptată de Senat a fost trimisă Camerei Deputaților, care este forul decizional.
USR a anunțat că va depune amendamente pentru reintroducerea auditului și pentru eliminarea modificărilor despre care Diana Buzoianu spune că încalcă obiectivele asumate de România: „Noi o să depunem amendamente inclusiv la Camera Deputaților pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat.”
Camera poate păstra forma votată de Senat, poate reveni la documentul inițial sau poate adopta o variantă de compromis.
Miza nu este doar protejarea ariilor naturale. Strategia trebuie adoptată până la 31 august și apoi evaluată de Comisia Europeană. Dacă modificările schimbă substanța documentului negociat cu Bruxelles-ul, România riscă să nu îndeplinească jalonul și să piardă peste 972 de milioane de euro din PNRR.
Un consilier BNR acuză „demența politicienilor” și „inconștiența sindicatelor”: Vor urma scăderi dramatice de venituri. Vom mânca iarbă și scoarță de copac
„Eclipsa secolului” se apropie: Șase minute de întuneric în plină zi într-unul dintre cele mai spectaculoase locuri de pe Pământ
CFR Cluj a reziliat contractele a doi jucători chiar în ziua meciului cu FCSB
A oprit trenurile cu un „proiect artistic” amplasat într-un tunel. Ce a pățit autorul
