Senatul a adoptat miercuri, ca for decizional, noua Lege a integrității, după ce proiectul fusese respins în urmă cu o săptămână.
Forma finală păstrează două amendamente controversate, susținute de PSD (pentru Fritz) și AUR (pentru relaţiile de tip concubinaj), care au provocat dispute aprinse în plen și au atras reacția Asociației ACCEPT.
Legea merge acum la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, iar PNL a anunțat în plen că o va contesta la Curtea Constituțională.
Cum s-a votat în Senat: 105 voturi „pentru”, 8 voturi „contra” și 7 abțineri.
În urmă cu o săptămână, același proiect a fost respins în plen. Atunci, PNL și USR au refuzat să susțină legea din cauza unui amendament introdus de PSD privind aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru incompatibilitate și conflict de interese.
Cele două partide au redepus ulterior proiectul fără prevederea contestată, însă social-democrații au reușit să impună din nou amendamentul în Camera Deputaților, cu sprijinul AUR, iar acesta a rămas neschimbat și după dezbaterile din Senat.
Amendamentul PSD prevede că persoanele pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese și care se află încă în perioada interdicției de trei ani își încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Modificarea a fost intens contestată de USR, care a susținut că îl vizează direct pe liderul formațiunii, Dominic Fritz.
Un al doilea amendament controversat, propus de AUR și adoptat cu voturile PSD, extinde obligația declarării averilor și asupra partenerilor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Potrivit inițiatorilor, modificarea urmărește să împiedice ascunderea averilor prin transferul bunurilor către partenerul de viață. „Până acum, declarațiile de avere ale demnitarilor includeau, de regulă, doar bunurile proprii și pe cele ale copiilor minori, fără o obligație independentă pentru partenerul de viață. Această lacună permitea transferul de bunuri sau interese către soț, soție sau partener, diminuând eficiența controlului public și creând premise pentru eludarea prevederilor legale”, au transmis parlamentarii AUR.
În acest context, azi, Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan, și-a publicat declarațiile de avere și de interese.
Scandal cu gay și „amante”
Amendamentul AUR a provocat un schimb de replici tensionat în Senat.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a ironizat inițiativa, afirmând: „Voi, cei de la AUR, ați ridicat o discuție foarte sănătoasă în ultimele zile în spațiul public. Aceea a parteneriatului civil.” El a susținut că legea, în forma adoptată, este imposibil de aplicat.
La rândul său, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a ridicat problema aplicării prevederii în cazul cuplurilor de același sex.
„Am și eu o întrebare filozofică, personală, îmi e greu să o cataloghez. Stăteam și mă gândeam așa... Chestia asta poate funcționa doar în cazul familiei tradiționale? Poate funcționa și în situația în care relații asemănătoare pot exista între o femeie demnitar și o altă femeie? Sau între un bărbat demnitar și un bărbat cu care are relații asemănătoare? ANI poate să verifice?”, a întrebat acesta.
Replica AUR a venit din partea senatorului Nicolae Vlahu: „Nu știam că domnul Fenechiu s-a înscris la USR în ceea ce privește persoanele de același sex.”
Discuția a continuat cu o referire la relațiile extraconjugale, după ce Vlahu a precizat: „Cu amantele nu sunt stabilite relații asemănătoare celor dintre soți. Relațiile de conviețuire sunt cele considerate asemănătoare celor dintre soți. Nu m-am referit la amante.”
Reacția Asociației ACCEPT
După votul din Parlament, Asociația ACCEPT a susținut, într-un comunicat remis spotmedia.ro, că noua lege reprezintă o recunoaștere implicită a existenței familiilor de facto, însă doar în privința obligațiilor, nu și a drepturilor.
Organizația cere Parlamentului să reglementeze și drepturile partenerilor necăsătoriți, invocând jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene privind protecția vieții de familie.
„Dacă Parlamentul recunoaște obligațiile partenerilor de viață, trebuie să le recunoască și drepturile civile”, a transmis ACCEPT.
Avocata organizației, Anca Baltac, a solicitat adoptarea unui cadru legal care să recunoască și să protejeze partenerii din familiile de facto, iar președintele executiv al ECPI, Florin Buhuceanu, a afirmat că votul Parlamentului recunoaște existența acestor familii, însă protecția lor juridică rămâne insuficientă în lipsa unor drepturi explicite prevăzute de lege.
