Curtea Constituţională a României a prezentat, vineri seară, motivarea deciziei de constituţionalitate privind „amendamentul Fritz” din legea integrității. Judecătorii susțin că aceasta nu afectează principiul neretroactivităţii și arată că legea se aplică „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
Motivarea deciziei Curții Constituționale a Românie în legătură cu legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată în Monitorul Oficial.
Curtea explică în documentul de 65 de pagini publicat de Digi 24 de ce a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în noua lege a integrității, în urma căruia Dominic Fritz și-ar putea pierde mandatul de primar al Timișoarei.
CCR argumentează că noua normă încheie un mandat "a cărui integritate a fost afectată".
Totodată, judecătorii arată că o situaţie de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat afectează funcţia publică.
Legea se aplică "situațiilor în curs"
Curtea admite că neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional, dar precizează că nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
"Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional", se arată în motivarea deciziei.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată.
Curtea arată că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare "ale situaţiei juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrităţii publice ca fiind o situaţie în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi".
"Ca atare, o situaţie de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează şi afectează integritatea funcţiei, demnităţii publice ori a mandatului, ceea ce conduce la discreditarea însăşi a funcţiei/demnităţii/mandatului exercitat care se întinde pe întregul interval temporal al executării sancţiunii de către titularul funcţiei/demnităţii publice/mandatului", se arată în motivare.
Judecătorii CCR invocă o "alterare" a autorităţii şi a "imaginii" funcţiei publice ca efect în viitor al situaţiei juridice generate de fapta funcţionarului, faptă săvârşită sub legea veche.
Curtea concluzionează că legea nu face altceva decât să pună capăt unei alterări grave a integrităţii funcţiei şi să redea credibilitatea şi calităţile distinctive ale acesteia.
"A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcţiei/ demnităţii/ mandatului de drept public când aceasta a fost esenţialmente afectată printr-o acţiune nelegală a titularului său temporar pe motiv că acestuia din urmă i s-a aplicat o sancţiune echivalează cu abandonarea standardelor de protecţie asociate funcţiei publice privite lato sensu şi cu un regres al statului de drept", subliniază judecătorii.
Amendamentul PSD a trecut de CCR
Curtea Constituțională a declarat luni constituțional ”amendamentul Fritz” introdus de PSD, în urma căruia șeful USR și-ar putea pierde mandatul de primar.
Mai exact, articolul contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.
Amendamentul a trecut la CCR cu 5 voturi pentru și 3 împotrivă, în timp ce un judecător a lipsit de la ședință.
Pentru constituționalitatea prevederii au votat Cristian Deliorga și Giani Stan, numiți de PSD în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, Csaba Asztalos, susținut de UDMR, și Mihai Busuioc, numit de PSD în acest an.
Împotrivă au votat președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită de Klaus Iohannis, Iulia Scântei, numită de PNL, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Bogdan Licu, numit de PSD, a lipsit de la ședință, fiind în concediu.
După decizia CCR, legea integrității va fi reexaminată săptămâna viitoare în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților.
Cum a ajuns Dominic Fritz în centrul disputei
USR a afirmat că amendamentul introdus de PSD îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În iunie, Înalta Curte a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese în 2020, când a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală.
Contestatarii, 27 de senatori USR și PNL și președintele Nicușor Dan, au suținut că prevederea este retroactivă: aplică o consecință nouă – pierderea mandatului actual – unei situații stabilite înainte ca legea să intre în vigoare.
Ei au arătat că interdicția de a ocupa în viitor o funcție nu este același lucru cu încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.
Nicușor Dan a susținut și că legea modifică efectele unor hotărâri definitive, afectând securitatea raporturilor juridice și principiul neretroactivității.
Peste 120 de persoane sunt vizate de amendament
Amendamentul declarat constituțional de CCR nu îl vizează doar pe Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate anunța, la începutul lunii august, că monitorizează 122 de cazuri în care nu s-a încheiat perioada de trei ani de interdicție aplicată persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate.
Potrivit ANI, 75% dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.
Mai mult, 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese. Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție electivă și ocupă în continuare o asemenea funcție, iar alte 22 au fost declarate în conflict de interese într-o funcție publică și continuă să ocupe o funcție publică.
În cazul celor 122 de persoane există fie un raport ANI rămas definitiv pentru că nu a fost contestat în termenul legal, fie o hotărâre judecătorească definitivă.
Statistica nu îi include pe cei care se află încă în termenul de contestare, au procese în desfășurare sau pentru care hotărârea instanței nu a fost încă comunicată.
Amendamentul prevede că persoanelor aflate în această situație le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă perioada de trei ani aferentă interdicției nu s-a încheiat.
Dominic Fritz, reconfirmat în unanimitate la șefia USR. Comitetul Politic denunță decizia CCR
Aryna Sabalenka în criză: Riscă să piardă primul loc în clasamentul WTA
„Fabricat în Europa” sau „fabricat acasă”? Ce aleg europenii când sunt în joc banii publici
Slobozia intră în stare de alertă după poluarea râului Ialomița. Ce se întâmplă cu apa potabilă
