CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz

CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

CCR a decis că e constituțională retroactivitatea legii, acceptând Amendamentul Fritz, votat de majoritatea PSD și AUR. Miza e decapitarea liderului USR cu orice preț. Astfel, România o ia pe calea Ungariei lui Orban.

Cu o majoritate de 5 la 3, CCR a declarat constituțional așa-numitul Amendament Fritz votat în Parlament de PSD și AUR, odată cu schimbarea Legii Agenției Naționale pentru Integritate.

Amendamentul prevede că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese își pierd definitiv funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă nu s-a împlinit încă termenul de 3 ani de interdicție (de a candida sau ocupa o funcție publică).   

ADVERTISING

Retroactivitatea impusă politic?

Primarul Timișoarei Dominic Fritz a pierdut acum două luni recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul în care era acuzat de conflict de interese. Nu există un prejudiciu concret și nici date care să arate că Fritz ar fi avut vreun interes personal, dar jurisprudența arată că judecătorii pot ajunge la astfel de concluzii, mai ales atunci când există la mijloc și interese politice.

În urma acestui verdict, Fritz pierdea 10% din salariu, nu mai putea candida până în 2030, dar își putea duce la capăt actualul mandat. Între timp, putea primi și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului. Curtea Constituțională schimbă însă regula și decide retroactiv că Dominic Fritz își va pierde mandatul peste o lună.

Au votat pentru retroactivitate judecătorii numiți de PSD (Cristian Deliorga, Giani Stan, Mihai Busuioc), judecătorul numit de UDMR (Csaba Asztalos) și o judecătoare trimisă la Curte de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Ciochină). S-ar putea înțelege din această configurație că negocierile PSD-UDMR pentru formarea unui nou guvern se apropie de sfârșit, deși încă nu există suficiente voturi în parlament pentru această formulă. 

De ce e important pentru PSD să-și piardă Fritz fotoliul de primar

Dacă președintele Nicușor Dan nu retrimite legea în parlament și nu discută cu liderii principalelor partide despre revenirea la principiile de drept, atunci totul rămâne cum a stabilit CCR. În acest fel, retroactivitatea interzisă în actuala Constituție (Art.15, Aliniatul 2) e legiferată în mod ironic chiar de gardienii legii supreme.

Scoaterea lui Dominic Fritz din ecuație e valabilă, de altfel, atât în favoarea lui Nicușor Dan, cât și a social-democraților. Președintele scapă de un rival serios, care menține USR pe linia principiilor, iar PSD se răzbună pe pozițiile politice naționale luate de Fritz, dar și pentru succesul lui pe plan local.

Odată ce-și pierde funcția de primar, nu e exclus să fie pusă în discuție și poziția lui de președinte al USR, mai ales că în partid sunt destui care vor să schimbe macazul și să rămână la guvernare oricum ar fi. O soluție care i-ar aduce președintelui Nicușor Dan o majoritate guvernamentală, alături de PSD și, poate, chiar de PNL. 

Amendamentul Fritz face parte dintr-o strategie mai largă proiectată de PSD, dar folositoare și Palatului Cotroceni. În acest fel se poate înțelege de ce a amânat Nicușor Dan atât de mult numirea unui premier. Printr-o coincidență neașteptată, justiția a jucat în favoarea acestei strategii, a blocat Congresul PNL și l-a declarat vinovat pe Dominic Fritz. Dacă președintele mai are răbdare să înceapă bătălia pentru putere în USR, atunci va avea guvernarea visată, urmată de lăsarea lui Ilie Bolojan în ofsaid: fiindcă după plecarea premierului de la Palatul Victoria nu e prea clar cât la sută din partid va rămâne de partea lui.

Toate jocurile pentru înlăturarea lui Fritz, pentru fisurarea PNL, pentru punerea la zid a premierului Bolojan au fost făcute cu ajutorul justiției și, în cele din urmă, prin mutarea decisivă a judecătorilor constituționali. În România nu mai contează atât de mult ce aleg oamenii sau ce hotărăsc partidele în interiorul lor, ci felul în care hotărăște Justiția. România nu mai funcționează ca un stat de drept, iar CCR a demonstrat încă o dată că țara renunță tot mai mult la democrație și preferă calea iliberalismului exersată până nu demult de Ungaria. 

Autor: Sabina Fati

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google