Președintele Agenției Naționale de Integritate, Bogdan Sticlosu, anunță că 122 de persoane se află în prezent în situația în care li se aplică interdicția de trei ani de a ocupa funcții publice după constatarea definitivă a unei incompatibilități sau a unui conflict de interese.
Dintre acestea, ANI a identificat până acum 47 de persoane pentru care există declarații de avere și de interese, iar instituția verifică și cazurile în care încetarea mandatului sau a raportului de serviciu ar fi trebuit deja dispusă.
Datele vin în contextul în care Curtea Constituțională a decis luni că este constituțională prevederea potrivit căreia persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd funcția sau mandatul, dacă perioada de trei ani de interdicție nu s-a încheiat.
122 de persoane, vizate de interdicția de trei ani
„În ceea ce priveşte situaţia persoanelor cărora li se aplică interdicţia de 3 ani de la încetarea mandatului sau a funcţiei publice, în sistemele Agenţiei sunt în prezent 122 de persoane care au acest atribut. Dintre acestea, am identificat până în acest moment 47 de persoane pentru care există declaraţii de avere şi de interese, însă această situaţie trebuie analizată în continuare, inclusiv prin raportare la data la care raportul de evaluare a rămas definitiv”, a declarat președintele ANI, într-un interviu pentru Cotidianul.
Sticlosu a precizat că Agenția verifică și situațiile în care, deși legea impunea încetarea raportului de serviciu sau a mandatului în urma unei constatări definitive de integritate, această măsură nu a fost dispusă.
Potrivit acestuia, problema nu este una pur teoretică. În raportul de activitate al ANI pentru anul 2025 sunt consemnate 15 persoane pentru care au fost dispuse măsuri de eliberare din funcție, acestea ocupând 16 poziții.
„Din perspectiva mea, însă, obiectivul nu trebuie să fie acela de a comunica public un număr cât mai mare de nume. Rolul unei instituţii de integritate este să identifice riscul, să îl înţeleagă, să îl facă vizibil şi să contribuie la eliminarea lui din sistem.
Dacă identificăm acelaşi tip de încălcare în cazul a 15 sau 20 de persoane, important este să putem explica şi de ce acel fenomen apare, unde există vulnerabilitatea legislativă sau administrativă şi ce trebuie făcut pentru ca situaţia să nu se repete”, a afirmat președintele ANI.
Ce prevede „amendamentul Fritz”
CCR a stabilit că sunt constituționale prevederile prin care persoanele față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care nu s-au împlinit cei trei ani de interdicție își pierd de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Prevederea a fost intens contestată politic deoarece îl poate afecta direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR.
În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv raportul ANI prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese. Cazul a pornit de la o situație din 2020, când Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui PUZ, iar documentația tehnică pentru beneficiar fusese realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală.
Astfel, cazul Dominic Fritz a devenit reperul politic al modificării legislative, însă, potrivit datelor prezentate acum de ANI, efectele noilor reguli ar putea viza un număr mult mai mare de persoane: 122 de persoane se află în prezent în evidențele Agenției în situația interdicției de trei ani.
ANI: partidul nu contează, contează încălcarea legii
Președintele ANI respinge ideea că instituția ar trebui să facă o statistică a persoanelor vizate în funcție de partidul politic. El însuşi nu e membru de partid, dar a fost consilier al fostului premier PSD Mihai Tudose.
„Nu considerăm că afilierea politică este un criteriu relevant pentru activitatea de evaluare desfăşurată de Agenţie. În sistemele informatice ale Agenţiei nu înregistrăm afilierea la un anumit partid politic ca element necesar procedurii de evaluare. Ceea ce interesează Agenţia este situaţia de integritate a persoanei şi respectarea legislaţiei în materia incompatibilităţilor, conflictelor de interese şi declarării şi justificării averii, nu apartenenţa politică a acesteia”, a explicat Sticlosu.
El a arătat că o asemenea statistică ar fi dificil de interpretat și din punct de vedere temporal, deoarece afilierea politică a unei persoane se poate schimba între momentul sesizării, finalizarea evaluării și soluționarea definitivă a eventualelor contestații în instanță.
„Pentru Agenţie, partidul politic nu este şi nu trebuie să fie relevant pentru soluţia într-un dosar. Relevantă este existenţa sau inexistenţa unei încălcări a legislaţiei privind integritatea”, a subliniat președintele ANI.
