Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, vine cu noi detalii despre întâlnirea controversată pe care a avut-o vineri cu premierul Ilie Bolojan, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Ea spune că la originea discuției a stat o hotărâre adoptată chiar în acea zi de Guvern, referitoare la un corp al Palatului Parlamentului în care CCR încearcă de mai mult timp să obțină spații suplimentare. Tănăsescu precizează că ea a cerut o discuție rapidă cu premierul, în timp ce locul întâlnirii – biroul lui Mircea Abrudean – a fost propus de Ilie Bolojan.
În același interviu, șefa CCR dezvăluie că s-a numărat printre judecătorii care s-au opus „amendamentului Fritz”, declarat constituțional luni cu majoritate de voturi. Tănăsescu spune că va redacta o opinie separată în care va explica de ce consideră prevederea neconstituțională.
Întâlnirea cu Bolojan a avut loc cu puțin timp înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității, fapt care a alimentat controversele din jurul discuției. Senatul urmează să decidă săptămâna viitoare dacă împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea vor face obiectul unei anchete parlamentare.
De la 60 la aproximativ 140 de oameni în același spațiu
Într-un interviu acordat Cotidianul, Simina Tănăsescu explică pe larg problema care, susține ea, a dus la întâlnirea cu premierul.
Sediul CCR a fost gândit inițial pentru mai puțin de 100 de persoane, cu tot cu judecători. La început, spune Tănăsescu, erau sub 60, iar acum aproximativ 140 de persoane lucrează în același spațiu.
„Între timp, am ajuns pe la 140 de persoane în același spațiu fizic, ceea ce, iarăși am mai declarat, nu ne împiedică, dar ne grevează activitatea”, spune președinta CCR.
Tănăsescu susține că a făcut mai multe demersuri pentru găsirea unor spații suplimentare și că a discutat atât cu Executivul, cât și cu conducerile sau secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului și cu Consiliul Legislativ.
Una dintre variantele analizate a fost corpul B3 al Palatului Parlamentului. După ce reprezentanții CCR au vizitat spațiul, au ajuns însă la concluzia că ar fi dificil ca întregul sediu să fie mutat acolo. Instituția a rămas interesată să primească măcar câteva spații pentru unele dintre serviciile sale.
Ce s-a întâmplat vineri
Tănăsescu spune că Secretariatul General al Guvernului fusese rugat anterior să informeze CCR atunci când apar noutăți privind corpul B3.
Vineri, președinta Curții a aflat dintr-o informare de presă că Guvernul adoptase în ședința din acea zi o hotărâre referitoare la corpul B3. A vrut atunci să afle dacă lucrările s-au încheiat, dacă spațiile pot fi deja repartizate și dacă solicitarea mai veche a CCR a fost luată în calcul.
„Asta a însemnat un schimb de telefoane şi, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spaţii”, explică Simina Tănăsescu.
Întrebată direct dacă ea a inițiat întâlnirea, șefa CCR spune că nu mai reține exact succesiunea discuțiilor, dar își amintește că a contactat Secretariatul General al Guvernului imediat după ce a aflat despre hotărârea adoptată.
Bolojan a propus locul întâlnirii
Unul dintre aspectele care au provocat controverse a fost faptul că întâlnirea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Tănăsescu spune acum că alegerea locului i-a aparținut premierului. „Propunerea a aparţinut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spaţiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a declarat președinta CCR.
Discuția a durat, potrivit estimării sale, cel mult o jumătate de oră. Tănăsescu spune că nu a cronometrat întâlnirea, dar avea programată o altă activitate în jurul orei 14:30.
Deocamdată, problema spațiilor nu a fost rezolvată. Tănăsescu spune că discuțiile continuă și că speră ca CCR să obțină spații și din partea Guvernului.
„Interpretări care pornesc de la o formă de rea-credință”
Președinta CCR admite că momentul întâlnirii poate ridica întrebări, în condițiile în care aceasta a avut loc chiar înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra Legii integrității. Respinge însă suspiciunea că la întâlnirea cu premierul ar fi putut fi discutate dosare aflate pe masa Curții.
„Ideea că s-ar putea pune la îndoială, în vreun fel, activitatea jurisdicțională a Curții atunci când se încearcă soluționarea unor chestiuni administrative este, pentru mine, un nonsens”, spune Simina Tănăsescu.
Ea consideră că suspiciunile potrivit cărora dosarele CCR ar putea fi discutate în afara cadrului instituțional sunt „interpretări care pornesc de la o formă de rea-credință”.
Tănăsescu admite totuși că mai multe detalii oferite imediat după întâlnire ar fi putut reduce suspiciunile și spune că CCR are de îmbunătățit modul în care comunică public.
Tănăsescu a votat împotriva „amendamentului Fritz”
În același interviu, Simina Tănăsescu dezvăluie că s-a numărat printre judecătorii CCR care au votat împotriva „amendamentului Fritz” din Legea integrității, declarat constituțional luni de Curte cu majoritate de voturi. Președinta CCR spune că va redacta o opinie separată, în care va explica de ce consideră că prevederea este neconstituțională.
„Există o decizie a Curții, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curții, care susține că prevederea nu este neconstituțională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista și opinii separate care vor susține contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel și, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituțională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a declarat Tănăsescu.
Întrebată și despre intenția lui Dominic Fritz de a se adresa CEDO, Tănăsescu a explicat că o eventuală hotărâre favorabilă acestuia ar putea obliga statul român să ia anumite măsuri sau să acorde reparații, dar nu ar putea modifica direct decizia CCR, care este definitivă.
Întâlnirea ajunge și în Comisia pentru constituționalitate
Explicațiile vin în timp ce controversa a ajuns și în Parlament.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare. Comisia pentru constituționalitate a aprobat, la solicitarea grupului PACE – Întâi România, demersul pentru inițierea anchetei, iar Biroul Permanent al Senatului a decis marți să trimită solicitarea la plen. Senatorii urmează să voteze săptămâna viitoare dacă va fi înființată o comisie de anchetă.
Printre aspectele care ar urma să fie verificate se numără împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura și scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului și temele discutate.
Simina Tănăsescu explicase deja, luni, că întâlnirea a privit exclusiv probleme administrative ale Curții și că intervalul dintre încheierea ședinței de Guvern și discuția cu premierul a fost atât de scurt încât „fizic” nu ar fi existat timp pentru anunțarea în prealabil a întâlnirii.
Dunărea a atins la Galați cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. Urmează noi scăderi
Parcarea de la terminalul Sosiri al Aeroportului Otopeni va fi închisă până în 2027
Transfer la FCSB: „Tancul” din atacul roș-albaștrilor a ajuns în România
Cum se adaptează companiile europene la o climă tot mai extremă: investiții, produse noi și schimbări în modul de lucru
