Consiliul Superior al Magistraturii, președinții tuturor curților de apel și 50 de președinți de tribunale cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.
Toate cele trei poziții pleacă de la aceeași problemă: întâlnirea nu a fost anunțată și ar fi avut loc vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, cu trei zile înainte ca CCR să reia deliberările asupra unor legi importante, inclusiv Legea integrității.
Reprezentanții sistemului judiciar susțin că lipsa explicațiilor poate crea îndoieli privind imparțialitatea Curții și poate afecta încrederea în deciziile sale.
Separat, Grupul parlamentar PACE – Întâi România anunță că va cere luni înființarea unei comisii de anchetă a Senatului.
CSM: Întâlnirea a provocat „întrebări legitime”
CSM cere explicații despre împrejurările și natura întâlnirii, motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și temele discutate.
Consiliul arată că informațiile apărute au provocat „întrebări legitime”, mai ales pentru că CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu implicații instituționale și politice importante, inclusiv pentru partidul condus de Ilie Bolojan.
„Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, afirmă CSM.
Consiliul subliniază că independența unei instituții nu depinde numai de regulile sale de funcționare, ci și de conduita persoanelor care o reprezintă și de capacitatea de a elimina prin explicații clare orice suspiciune rezonabilă.
Curțile de apel: Trebuie protejată aparența de imparțialitate
Președinții tuturor curților de apel cer să se clarifice dacă întâlnirea a avut loc, cine a organizat-o, de ce s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului și care au fost scopul și subiectele discuției.
Ei arată că independența și imparțialitatea justiției nu presupun doar absența unor influențe reale. Trebuie evitate și situațiile care pot provoca îndoieli legitime în rândul publicului.
„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, se arată în scrisoarea comună.
Șefii curților de apel avertizează că lipsa explicațiilor poate afecta percepția publică asupra corectitudinii și neutralității deciziilor CCR.
50 de președinți de tribunale cer aceleași clarificări
O poziție asemănătoare a fost semnată de 50 de președinți de tribunale: tribunalele din toate județele, Tribunalul București, instanțele specializate și tribunalele militare din București, Cluj, Iași și Timișoara.
Ei cer clarificarea împrejurărilor, scopului și temelor întâlnirii și susțin că transparența este esențială pentru încrederea publică în justiție.
Președinții tribunalelor consideră „profund inadecvată” lipsa de transparență în cazul întâlnirilor dintre conducerea CCR și reprezentanți importanți ai unui singur partid.
Ei cer ca standardele de independență, imparțialitate și transparență aplicate instanțelor și judecătorilor să fie respectate „cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții”.
PACE – Întâi România vrea o comisie parlamentară de anchetă
Grupul parlamentar PACE – Întâi România va depune luni la Biroul Permanent al Senatului solicitarea de înființare a unei comisii de anchetă.
Inițiatorii vor să fie verificate organizarea și desfășurarea întâlnirii din 14 august, precum și eventualele sale consecințe instituționale. Solicitarea ar fi susținută de peste o treime dintre senatori, pragul necesar pentru inițierea procedurii.
Comisia ar urma să clarifice dacă întâlnirea a avut loc în biroul președintelui Senatului, cine a cerut și cine a autorizat folosirea biroului, dacă au fost respectate procedurile administrative, care au fost scopul și temele întrevederii, dacă întâlnirea a produs consecințe instituționale.
Grupul precizează că nu pornește de la presupunerea că asupra președintei CCR s-ar fi exercitat o influență sau că au fost discutate dosare concrete.
„Dar Senatul nu poate accepta nici teza opusă, potrivit căreia o asemenea întâlnire trebuie considerată lipsită de relevanță și exceptată de la orice formă de transparență, fără ca împrejurările sale să fie cunoscute”, afirmă inițiatorii.
Solicitarea nu înseamnă că ancheta a fost deja aprobată. Proiectul trebuie introdus pe ordinea de zi și supus votului Senatului.
Ce a răspuns Curtea Constituțională
Controversa a început după ce presa a relatat că Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunțată, iar cei doi ar fi părăsit separat încăperea.
Sâmbătă, CCR a transmis că Elena-Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
Răspunsul nu a negat însă existența întâlnirii și nu a precizat cine a solicitat-o, unde a avut loc și care a fost subiectul discuției.
Ilie Bolojan nu a oferit până acum explicații publice.
Mircea Abrudean a declarat pentru Cotidianul că se afla la Cluj și că nimeni nu îi folosește biroul în absența sa.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a apreciat că o asemenea întâlnire „nu este una uzuală”, mai ales prin momentul ales, înaintea unor decizii cu impact juridic și politic.
Miza deciziilor CCR
Curtea Constituțională urmează să reia luni deliberările asupra Legii integrității, contestată de președintele Nicușor Dan și de 27 de senatori USR și PNL.
Printre prevederile atacate se află obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese și încetarea unor mandate după decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Legea este jalon în PNRR, iar Ilie Bolojan a criticat unele amendamente introduse de Parlament, despre care a susținut că au fost adoptate pentru „plăți politice”.
În aceeași zi, CCR ar trebui să decidă și asupra Legii biodiversității, contestată de AUR. Și aceasta este legată de un jalon PNRR.
Miza financiară estimată a celor două jaloane depășește 1,7 miliarde de euro.
Precedentul din 2018: Simina Tănăsescu a demisionat
CSM, șefii curților de apel și președinții tribunalelor invocă un episod din iunie 2018, când Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis.
Pe 14 iunie 2018, ea s-a întâlnit la Facultatea de Drept a Universității din București cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu. În acel moment exista o controversă privind durata mandatului său și posibilitatea plecării din Curte.
Lăzăroiu a susținut că Tănăsescu îi spusese că avea „sarcina ingrată” de a discuta cu el despre eventuala încetare a mandatului. Administrația Prezidențială a oferit o altă versiune: întâlnirea avusese loc pentru ca Tănăsescu să îi ofere două cărți, iar problema mandatului fusese abordată într-o discuție „pur teoretică” între doi specialiști.
Președinția a negat că ar fi existat presiuni, dar Elena-Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial pe 20 iunie, la șase zile după întâlnire.
Administrația Prezidențială a explicat atunci că „este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
CSM și șefii instanțelor cer ca același standard să fie aplicat și acum: chiar dacă nu există dovezi privind o presiune sau o discuție despre dosarele CCR, împrejurările întâlnirii trebuie explicate public.
Membru CSM, după cele 10 minute petrecute de Nicușor Dan la ședința de joi: „Nimicul a devenit noua sfidare a realității”
Președinția „Prinde-mă dacă poți”
Transferuri la FCSB: Meriton Korenica și Denis Drăguș, prezentați oficial
10 autocare au ajuns la Jurilovca, „trimise” de ChatGPT la un festival inexistent. Cum verificăm răspunsurile AI, ca să nu pierdem timp și bani
