Președinții curților de apel din România cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan.
Întâlnirea ar fi avut loc vineri, în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public. Informația a apărut cu trei zile înainte ca CCR să reia deliberările asupra noii Legi a integrității.
Într-o scrisoare comună citată de Agerpres, șefii curților de apel cer să se clarifice dacă întâlnirea a avut loc, cine a organizat-o, de ce s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului și care au fost scopul și temele discuției.
Ei susțin că independența și imparțialitatea justiției presupun nu doar absența influențelor, ci și evitarea situațiilor care pot provoca îndoieli legitime.
„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, se arată în scrisoare.
Judecătorii avertizează că situația poate afecta încrederea publică în neutralitatea deciziilor CCR.
Ce a răspuns Curtea Constituțională
Controversa a început după ce presa a relatat că Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri în biroul lui Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunțată, iar cei doi ar fi părăsit separat încăperea.
Informația a provocat reacții din partea PSD și AUR, care au cerut să se precizeze ce au discutat cei doi.
Sâmbătă, CCR a transmis că președinta Curții „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
Răspunsul nu a negat existența întâlnirii și nu a precizat cine a cerut-o, unde a avut loc sau care a fost subiectul discuției. Ilie Bolojan nu a oferit până acum explicații publice.
Mircea Abrudean a declarat pentru Cotidianul că era la Cluj și că nimeni nu îi folosește biroul în absența sa.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a apreciat că o asemenea întâlnire „nu este una uzuală”, mai ales prin momentul ales, înaintea unor decizii cu impact juridic și politic.
Miza deciziilor de luni
CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii Legi a integrității, contestată de președintele Nicușor Dan și de mai mulți parlamentari.
Printre prevederile contestate se află obligarea partenerilor de viață ai demnitarilor să depună declarații de avere și de interese. Sesizările reclamă lipsa unor criterii clare pentru stabilirea relațiilor care intră sub incidența legii și posibila încălcare a dreptului la viață privată.
Legea este și jalon în PNRR, iar Ilie Bolojan a criticat unele modificări introduse de Parlament, despre care a susținut că au fost făcute pentru „plăți politice”.
În aceeași zi, Curtea ar trebui să decidă și asupra Legii biodiversității, contestată de AUR și asociată unui jalon PNRR de care depind fonduri europene importante.
Precedentul din 2018: demisie după o întâlnire cu un judecător CCR
Președinții curților de apel invocă un episod din iunie 2018, când Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis.
Tănăsescu s-a întâlnit pe 14 iunie 2018, la Facultatea de Drept a Universității din București, cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu. În acel moment exista o controversă privind durata mandatului său la Curte și posibilitatea încetării acestuia.
Lăzăroiu a susținut că Simina Tănăsescu îi spusese că avea „sarcina ingrată” de a discuta cu el despre eventuala sa plecare din CCR. Administrația Prezidențială a prezentat o versiune diferită: cei doi se întâlniseră pentru ca Tănăsescu să îi ofere două cărți, iar problema mandatului fusese abordată într-o discuție „pur teoretică” între specialiști în drept constituțional, fără ca ea să reprezinte Președinția.
Plenul CCR a discutat cazul și a decis să sesizeze Comisia de la Veneția. Pe 20 iunie 2018, la șase zile după întâlnire, Elena-Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial.
Președinția a susținut că nu existase nicio presiune asupra judecătorului, dar a motivat acceptarea demisiei prin nevoia de a elimina orice suspiciune: „Este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Șefii curților de apel consideră că standardul invocat atunci trebuie aplicat și în situația actuală.
Franța: Judecătorii anulează, deocamdată, interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Urma să se aplice de la 1 septembrie
Două zile de caniculă. Apoi vremea se răcește și vor fi ploi, vijelii și grindină
Primul transfer spectaculos pregătit de Șumudică la CFR Cluj: Vrea să-i „sufle” un jucător FCSB-ului
Președintele la mănăstire, școala sub cădelniță. De ce e greșit
