Tribunalul București a respins marți cererea prin care Societatea de Transport București (STB) solicita să intre în insolvență. Motivul este unul procedural: compania nu ar fi depus toate documentele cerute de lege.
Primarul general Ciprian Ciucu se declară surprins de decizie și spune că, potrivit conducerii STB, dosarul fusese verificat de mai multe ori înainte de a ajunge în instanță și conținea toate actele necesare.
„Tribunalul a respins cererea de intrare în insolvență depusă de către STB. Motivația? Lipsă de documente”, a anunțat Ciucu.
Edilul susține că a discutat cu managementul companiei, care l-a asigurat că documentele au fost depuse. „Voi verifica”, spune Ciucu, care speră ca STB să atace decizia.
Respingerea cererii nu înseamnă că instanța a stabilit că STB nu are probleme financiare sau că societatea nu poate intra în insolvență. Din soluția pe scurt publicată de Tribunal și citată de Adevărul rezultă că STB nu a depus toate documentele prevăzute de Legea insolvenței.
De ce vrea STB să intre în insolvență
Situația financiară a companiei este complicată de ani buni. La sfârșitul lui 2025, STB avea datorii de aproximativ 1,72 miliarde de lei, dintre care aproape 1,5 miliarde de lei către ANAF, potrivit datelor prezentate în iulie de primarul Capitalei.
Din datoria către Fisc, aproximativ 402 milioane de lei reprezentau penalități.
Ciucu susține că problemele au început să se agraveze din 2020, când STB nu a mai virat integral către stat TVA și contribuțiile aferente salariilor angajaților. Datoriile au continuat să crească, odată cu penalitățile.
Primarul Capitalei a cerut în 20 iulie intrarea STB în insolvență, pe care a prezentat-o drept singura variantă prin care compania poate fi reorganizată și poate opri acumularea unor noi penalități.
O zi mai târziu, Consiliul General a aprobat demararea procedurilor, cu 39 de voturi pentru și șapte abțineri.
Cât costă transportul public și de ce apasă atât de greu pe bugetul Capitalei
Problema nu se rezumă la datoriile deja acumulate. STB are nevoie în continuare de sume foarte mari pentru a funcționa.
Ciucu spune că numai transportul public de suprafață consumă anual aproximativ 34% din bugetul Primăriei Capitalei.
Potrivit lui Ciucu, costul transportului public din 2025, adunat cu datoriile și penalitățile STB, ajungea la 5,6 miliarde de lei, aproape cât întregul buget al Primăriei Capitalei, de 5,8 miliarde de lei.
De aici și presiunea pentru găsirea unei soluții: dacă situația continuă în forma actuală, datoriile și penalitățile pot crește.
Sindicatul STB vede însă diferit cauzele problemelor financiare. Vasile Petrariu, președintele Sindicatului Transportatorilor din București, declara pe 23 iulie că societatea nu poate fi considerată singura responsabilă pentru datoriile acumulate și susținea că Primăria Capitalei nu și-ar fi achitat integral obligațiile prevăzute în contractul pentru serviciul de transport.
Potrivit acestuia, chiar dacă insolvența ar opri creșterea datoriilor existente, STB are nevoie în continuare de peste 150 de milioane de lei în fiecare lună pentru a funcționa. Liderul sindical avertiza că, fără asigurarea finanțării curente, intrarea în insolvență nu rezolvă problema de fond.
Ce ar însemna insolvența pentru călători
Insolvența nu este același lucru cu falimentul și nu presupune automat oprirea autobuzelor, tramvaielor și troleibuzelor.
Dacă instanța deschide procedura, este numit un administrator judiciar și este pregătit un plan de reorganizare, care trebuie aprobat de creditorii companiei.
Primăria Capitalei susține că tocmai acesta este scopul procedurii: STB să își poată continua activitatea, să plătească salariile și cheltuielile curente și, în același timp, să înceapă să își rezolve datoriile.
PMB a dat asigurări că insolvența nu ar trebui să însemne oprirea transportului public sau reducerea numărului de autobuze, tramvaie și troleibuze.
Planul de reorganizare ar urma însă să aducă și schimbări în modul în care funcționează STB. Ciucu a cerut, între altele, eficientizarea traseelor care se suprapun între ele sau cu metroul.
Decizia Tribunalului poate fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la comunicare.
G.P.
CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz
Săptămână decisivă pentru Carlos Alcaraz: Ibericul nu a mai jucat din aprilie
Simina Tănăsescu nu mai este judecător raportor pe Legea integrității, după controversata întâlnire cu Bolojan (surse)
ANAF caută banii nedeclarați: Sute de mii de români ar putea primi decizii de impunere. Ce verifică Fiscul
