Curtea Constituțională a transmis duminică o nouă reacție după informațiile privind întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan.
Curtea afirmă că întrevederile conducerii instituției cu reprezentanții Executivului privesc doar funcționarea administrativă a CCR și că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara procedurilor legale.
„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR.
Curtea explică faptul că funcția de președinte presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și responsabilități administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de Legea privind organizarea și funcționarea CCR.
Elena-Simina Tănăsescu reafirmă „ferm și categoric” că „nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.
„Totodată, conduita constantă și publică, precum și reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, mai arată CCR.
Comunicatul nu explică cine a solicitat întâlnirea și de ce aceasta ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului.
Întâlnire neanunțată, înaintea unor decizii importante
Controversa a început după ce presa a relatat că Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întrevederea nu a fost anunțată public.
Mircea Abrudean a declarat pentru Cotidianul că se afla la Cluj și că nimeni nu îi folosește biroul în absența sa.
Informația a apărut cu trei zile înainte ca CCR să reia deliberările asupra Legii integrității și Legii biodiversității, acte normative asociate unor jaloane PNRR de care depind peste 1,7 miliarde de euro.
Legea integrității a fost contestată de președintele Nicușor Dan și de senatori USR și PNL. Ilie Bolojan criticase anterior unele amendamente introduse de Parlament. Legea biodiversității a fost atacată de parlamentari AUR și SOS România.
Într-o primă reacție, CCR a respins „ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
Până acum, nu avem o reacție a premierului Ilie Bolojan.
CSM și conducerile instanțelor cer explicații
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările și natura întâlnirii, motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului și temele discutate.
CSM a afirmat că informațiile au provocat „întrebări legitime”, în special pentru că întrevederea ar fi avut loc înaintea soluționării unor cauze cu relevanță instituțională și politică.
„Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, a transmis Consiliul.
Președinții curților de apel și cei ai tribunalelor au cerut, la rândul lor, explicații despre existența, organizarea și scopul întâlnirii.
Aceștia au invocat necesitatea evitării oricărei aparențe care ar putea provoca îndoieli privind imparțialitatea Curții și au avertizat că lipsa de transparență poate afecta încrederea publică în neutralitatea deciziilor CCR.
PACE – Întâi România cere o comisie de anchetă
Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că va solicita Senatului înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.
Grupul cere să fie verificat cine a organizat întâlnirea, cine a autorizat folosirea biroului președintelui Senatului, ce proceduri au fost urmate și dacă întrevederea poate produce consecințe instituționale.
Inițiatorii precizează că nu pornesc de la concluzia că a fost exercitată o influență asupra președintei CCR, dar consideră că lipsa informațiilor justifică o anchetă.
Precedentul din 2018
CSM și conducerile instanțelor amintesc și controversa din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, în timpul disputei privind durata mandatului acestuia.
Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial la șase zile după întâlnire. Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, dar a afirmat că este „inadmisibil” ca asupra activității Curții să planeze suspiciunea unei posibile imixtiuni.
CSM, președinții curților de apel și cei ai tribunalelor cer ca același standard de transparență și imparțialitate să fie aplicat și în cazul actual.
