Scandalul Bănescu-Tomitanul scoate la iveală bătălia care se dă în măruntaiele Bisericii Ortodoxe Române între adepții Răsăritului și cei ai Occidentului.
Vasile Bănescu, neobositul purtător de cuvânt al Patriarhiei, l-a combătut în ultimii ani cu virulență și ironie pe episcopul Tomisului, Teodosie Petrescu, cel mai cunoscut anti-vaccinist și admirator autohton al președintelui Rusiei.
Atât de încordată a ajuns relația publică dintre cei doi, încât episcopul spune că îl dă în judecată pe purtătorul de cuvânt și cere să fie cercetat disciplinar de instanțele bisericești.
Avocata Tomitanului l-a acuzat pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei că nu a respectat „principiul prezumției de nevinovăție” săptămâna trecută, după ce episcopul a fost pus sub acuzare pentru cumpărarea de influență. Vasile Bănescu a explicat că acest caz „frapează şi mâhneşte” și că „apariţia unei noi situări a arhiepiscopului Tomisului în calitate de inculpat spune ceva îngrijorător”.
Episcopul Teodosie ar fi vrut să fie apărat de Biserică sau în orice caz nu se aștepta să fie atacat chiar din interiorul ei, într-o perioadă în care procurorii anticorupție îl cercetează din nou, iar BOR ia în discuție pentru prima dată sancționarea clericilor corupți. Nu e sigur că propunerea va trece de Sinod, dar există o aripă reformistă care o susține.
Episcopul Teodosie Tomitanul, cunoscut și sub porecla de Șpagoveanul și după numele de cod Mache folosit de Securitate, se află în cealaltă parte, a celor care vor să păstreze toate mecanismele corupției pe loc și să se folosească de ele. De altfel, Teodosie e un om bogat, cu venituri declarate la Fisc între 2011 și 2023 de peste un milion de euro. Pentru el, legământul de sărăcie nu mai are nicio semnificație, fiindcă vrea neapărat să aibă putere și bani.
Apoi, spre deosebire de alți înalți ierarhi, Tomitanul nu se rușinează să vorbească laudativ despre Vladimir Putin, etichetându-l drept „cel mai mare ctitor la Sfântul Munte, la Ierusalim și în țara sa”. Pentru episcopul de Constanța, „Putin și Medvedev sunt ctitori”. Știe sigur acest lucru, pentru că a fost pe urmele lor și s-a minunat „câte jertfe au făcut și noi îi judecăm ca pe niște răufăcatori”.
Patriarhul Daniel, un reformator al Bisericii, s-a concentrat mult asupra schimbării imaginii BOR, folosindu-și talentul managerial și construind un trust media cu ajutorul căruia a încercat să mențină influența ortodoxiei și să schimbe din interior tendințele conservatoare ale clericilor. Aducerea lui Vasile Bănescu în funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei a demonstrat bunele intenții ale șefului BOR.
Dincolo de cuvinte și intenții rămân însă pe poziții cei ca episcopul Teodosie Tomitanul, care pariază pe direcția estică. Anul trecut, când fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi de la Universitatea Babeș-Bolyai i-au cerut Bisericii Ortodoxe Române să celebreze Paștele odată cu protestanții și catolicii, Tomitanul a răspuns destul de agresiv: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Nu vreau să-i judec, doar îi compătimesc”.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei i-a răspuns atunci că „invocarea minunii aprinderii Sfintei Lumini ca argument pentru menținerea unui calendar eronat și depășit este compromițătoare intelectual, teologic și moral”. Dezbaterea a culminat cu decizia discutării acestui subiect într-un Sinod care a avut loc în iulie 2023, dar care nu s-a pronunțat asupra acestui subiect.
Laicii invocau în susținerea schimbării Paștelui după cel catolic și protestant inclusiv faptul că românii din diaspora, care au vacanța de Paște odată cu catolicii, nu pot veni acasă pentru că ortodocșii sărbătoresc mereu la o dată diferită.
Există și argumente teologice întemeiate, susținute mai ales de înalții ierarhi din Ardeal, dar și precauții sugerate de specialiști.
Mulți reformiști din BOR ar vrea să tranșeze subiectul Paștelui în varianta occidentală până în 2025, când se aniversează 1.700 de ani de la Sinodul de la Niceea. În anul 325, când ar fi avut loc primul sinod ecumenic, s-a stabilit între altele și o dată unică pentru Paște, care în cele din urmă s-a decalat din pricina unor calcule eronate, complicații astronomice și reașezări de calendare civile și ecleziastice.
Patriarhul Constantinopolului a propus la o întâlnire cu papa Francisc din 2014 o reuniune a diferitelor biserici creștine la Niceea în 2025.
Până atunci, Daniel încearcă să facă o majoritate pro-occidentală în interiorul Sinodului, inclusiv prin deschiderea de noi eparhii în diaspora, care să balanseze tendința pro-rusă care există printre înalții clerici din interior. Odată cu invazia rusă din Ucraina, curentul pro-moscovit a devenit periculos: poate submina încrederea enoriașilor în NATO și, în general, în Occident sau chiar trecerea lor de partea lui Vladimir Putin. Nu e doar un balans simbolic în peisajul de război informatic desfășurat în spațiul virtual din România, ci o subminare indirectă a azimutului țării.