Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, marţi, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR şi UDMR, într-o nouă încercare de a ajunge la un acord asupra Legii salarizării unitare. După patru ore de negocieri nu s-a ajuns la un consens, iar discuțiile vor continua în următoarele zile.
Întâlnirea de marți de la Cotroceni, care a început la ora 16:00, a avut loc într-un moment complicat. Proiectul a provocat proteste și inclusiv greve în sectorul public, PSD și UDMR au contestat unele dintre prevederi, iar între ministerele implicate nu există încă un acord asupra tuturor grilelor salariale.
Timpul începe, însă, să preseze: proiectul trebuie adoptat și promulgat până la 31 august, pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat că, în urma discuţiilor de la Palatul Cotroceni pe tema proiectului legii salarizării unitare nu s-a ajuns la un acord, iar zilele următoare vor fi decisive cu privire la acest subiect.
El a declarat că a primit un mandat pentru a veni cu o propunere pentru a închide discuţiile cu sindicatele.
”Am crezut că ziua de astăzi va aduce o îndrumare cu privire la modul în care proiectul ar putea ajunge la o majoritate parlamentară, nu s-a întâmplat”, a anunţat Dragoş Pîslaru, marţi seară, după discuţiile de la Palatul Cotroceni.
El a subliniat că discuţiile continuă şi că ”e foarte important ce se întâmplă în zilele următoare”.
La capăt de săptămână vom ști dacă mai luăm banii din PNRR
Întrebat dacă, în acest moment, consideră că jalonul aferent acestei legi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este mai degrabă pierdut decât îndeplinit, Pîslaru a spus că ar putea da un răspuns la finalul săptămânii.
”În acest moment am preluat acest mandat adiţional de a veni efectiv cu o propunere de cum ar putea fi închise discuţiile cu sindicatele. Cred că se poate face o propunere, cred că apoi va fi o discuţie foarte importantă, politică, de a vedea dacă această propunere va fi asumată.
Ca să fiu foarte explicit, dacă până la sfârşitul acestei săptămâni nu vom avea o minimă mobilizare a forţelor politice care au spus că vor să susţină PNRR şi reformele aferente, devine foarte puţin probabil. Din perspectiva calendarului, în zilele de 25, 26 probabil că este ultima perioadă, ca să ai timp să promulgi, când se poate organiza o sesiune extraordinară pentru adoptarea proiectului”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Schimbări majore în Legea salarizării:
Negocierile pentru noua Lege a salarizării au adus modificări importante pentru Educație și Sănătate, cele două domenii în care discuțiile au fost cele mai dificile. Plata cu ora în învățământ ar urma aproape să se dubleze, iar peste 75% dintre angajații din Sănătate ar beneficia de creșteri salariale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul a ajuns într-o formă avansată, dar adoptarea sa depinde acum de acordul politic.
În ansamblu, noua Lege a salarizării ar aduce majorări pentru peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public, potrivit ministrului.
Impactul bugetar pentru 2027 va rămâne însă în limita stabilită anterior, de 12,1 miliarde de lei. „Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem”, a spus Pîslaru.
Pentru măsurile care nu pot fi acoperite anul viitor, soluția luată în calcul este aplicarea lor etapizată, inclusiv prin activarea noii grile din Educație în 2028.
Discuțiile sunt blocate inclusiv în interiorul Guvernului
Surse Spotmedia spun că, în ciuda negocierilor purtate în ultimele săptămâni, nu există încă o variantă asupra căreia toate părțile să fi căzut de acord.
Unul dintre punctele sensibile rămâne salarizarea din Sănătate. Nici ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, nu au ajuns la un acord asupra tuturor modificărilor privind grilele salariale.
În ultimele săptămâni au avut loc mai multe negocieri la Cotroceni, inclusiv la nivel tehnic, sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Obiectivul este ca liderii politici să ajungă marți la o variantă care să poată trece prin Parlament fără modificări majore.
Sindicatele și partidele au propriile obiecții
Proiectul a provocat nemulțumiri puternice în rândul bugetarilor, în special în Sănătate și Educație. Sindicatele au cerut modificări și au avertizat că protestele ar putea continua dacă revendicările lor nu sunt luate în calcul.
Disputa este și una politică. PSD a anunțat că nu va susține legea în actuala formă și a cerut Comisiei Europene clarificări privind posibilitatea unor modificări care să protejeze angajații din Sănătate și Educație. UDMR a ridicat, la rândul său, problema sursei de finanțare pentru costurile suplimentare.
Bugetul prevăzut pentru reformă a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la circa 12 miliarde de lei, în urma negocierilor. Sindicatele au solicitat însă modificări care ar putea duce costurile până spre 20 de miliarde de lei.
Legea trebuia făcută de ani de zile
Reforma salarizării din sectorul public este unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR și a trecut prin mai multe amânări.
Termenul inițial era iunie 2023. Reforma a fost ulterior amânată și mutată între cererile de plată, fără ca legea să fie finalizată. În acest interval, la conducerea Ministerului Muncii s-au succedat mai mulți miniștri.
Acum, termenul de 31 august pune o presiune suplimentară asupra negocierilor. Dacă legea nu este adoptată la timp, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.
România a cerut Comisiei Europene amânarea închiderii unor centrale pe cărbune
Prea ocupat pentru sală? Câte minute de sport pot fi suficiente pentru sănătate
Ziua 1629 Odesa, lovită cu 11 rachete. Atac masiv cu drone în Tatarstan. Moscova refuză înghețarea războiului. Rușii, luați cu forța pentru a lupta în război
Ucraina vrea să transporte cereale pe calea ferată, prin Moldova, până la Constanța
