Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Palatul Cotroceni, pe liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare, pentru o nouă încercare de a ajunge la un acord asupra Legii salarizării unitare. Timpul este însă foarte scurt: proiectul trebuie adoptat și promulgat până la 31 august, pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
La întâlnirea de marți sunt așteptați Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Discuția va fi dedicată Legii salarizării, au confirmat pentru spotmedia.ro surse politice. Totodată, ar putea fi luată în discuție și formarea unui nou guvern.
Șeful statului încearcă să obțină un acord politic care să permită adoptarea rapidă a proiectului într-o sesiune extraordinară a Parlamentului.
Întâlnirea are loc într-un moment complicat. Proiectul a provocat proteste și inclusiv greve în sectorul public, PSD și UDMR au contestat unele dintre prevederi, iar între ministerele implicate nu există încă un acord asupra tuturor grilelor salariale.
Discuțiile sunt blocate inclusiv în interiorul Guvernului
Surse Spotmedia spun că, în ciuda negocierilor purtate în ultimele săptămâni, nu există încă o variantă asupra căreia toate părțile să fi căzut de acord.
Unul dintre punctele sensibile rămâne salarizarea din Sănătate. Nici ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, nu au ajuns la un acord asupra tuturor modificărilor privind grilele salariale.
În ultimele săptămâni au avut loc mai multe negocieri la Cotroceni, inclusiv la nivel tehnic, sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Obiectivul este ca liderii politici să ajungă marți la o variantă care să poată trece prin Parlament fără modificări majore.
Pîslaru: „Ultima șansă pentru Legea salarizării unitare”
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat luni că aceasta este, cel mai probabil, ultima săptămână în care mai poate fi obținut acordul politic necesar.
„Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiții. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată și promulgată înainte de 31 august”, a transmis Pîslaru.
Legea a fost amânată în ultimii patru ani, iar proiectul aflat acum în discuție presupune o alocare de aproximativ 12 miliarde de lei pentru reașezarea salariilor din sectorul public.
Pîslaru susține că peste două treimi dintre angajații vizați ar urma să beneficieze de creșteri salariale și că a fost introdus un mecanism de compensare astfel încât niciun venit salarial să nu scadă.
Ministrul spune că proiectul a fost modificat semnificativ în ultimele trei săptămâni, în special în Sănătate și Educație.
În Sănătate au fost revizuite prevederile referitoare la sporuri, diferențierea coeficienților în funcție de tipul unității și specializare, precum și încadrarea personalului TESA.
În Educație, Ministerul Muncii propune o plată mai mare pentru orele suplimentare, o indemnizație de dirigenție mai avantajoasă și o creștere a unor grile și coeficienți, care ar urma să fie eșalonată până în 2028.
Sindicatele și partidele au propriile obiecții
Proiectul a provocat nemulțumiri puternice în rândul bugetarilor, în special în Sănătate și Educație. Sindicatele au cerut modificări și au avertizat că protestele ar putea continua dacă revendicările lor nu sunt luate în calcul.
Disputa este și una politică. PSD a anunțat că nu va susține legea în actuala formă și a cerut Comisiei Europene clarificări privind posibilitatea unor modificări care să protejeze angajații din Sănătate și Educație. UDMR a ridicat, la rândul său, problema sursei de finanțare pentru costurile suplimentare.
Bugetul prevăzut pentru reformă a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la circa 12 miliarde de lei, în urma negocierilor. Sindicatele au solicitat însă modificări care ar putea duce costurile până spre 20 de miliarde de lei.
Legea trebuia făcută de ani de zile
Reforma salarizării din sectorul public este unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR și a trecut prin mai multe amânări.
Termenul inițial era iunie 2023. Reforma a fost ulterior amânată și mutată între cererile de plată, fără ca legea să fie finalizată. În acest interval, la conducerea Ministerului Muncii s-au succedat mai mulți miniștri.
Acum, termenul de 31 august pune o presiune suplimentară asupra negocierilor. Dacă legea nu este adoptată la timp, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.
După salarii, urmează criza politică
Întâlnirea de marți ar putea tranșa și problema formării unui nou guvern. Nicușor Dan vrea să vadă dacă poate fi construită o majoritate care să susțină un guvern cu puteri depline.
România are un Executiv interimar după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR la 5 mai. De atunci, negocierile pentru formarea unui nou guvern nu au produs o majoritate stabilă.
În discuții au rămas mai multe scenarii, printre care un guvern tehnocrat sau un Executiv minoritar. Președintele a transmis până acum că nu va face o nouă nominalizare de premier înainte de a exista garanția unei majorități parlamentare.
N-am scăpat de caniculă. Un nou val de aer african ajunge în România
Schimbările climatice lovesc economia Europei: Nota de plată a venit deja
Statul se împrumută din nou de la populație: dobânzi de până la 7,15% la titlurile TEZAUR
Gata cu experimentele: Decizia luată la FCSB după eliminarea din Conference League
