România a transmis Comisiei Europene că închiderea în luna august a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în contextul crizei de energie și solicită acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea unor astfel de unități și după luna august.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei a anunțat, pe Facebook, că a participat marți la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate (Electricity Coordination Group) al Comisiei Europene, structura de coordonare la nivel european. Organizarea acestei reuniuni fusese făcută publică anterior de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, în cadrul conferința de presă a Executivului de la Bruxelles.
Cu această ocazie, el a solicitat o discuție aplicată privind sprijinul efectiv disponibil pentru România și țările din regiune în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional.
„Am prezentat situația din România, iminenta închidere a Unității 2 de la Cernavodă, precum și măsurile legislative luate de Guvernul României pentru a gestiona situația”, a transmis Cristian Bușoi, amintind că România a activat, vineri, mecanismul de „early warning”, în contextul evoluțiilor recente la nivel regional, iar aseară am notificat nivelul următor, „crisis situation” (art 14-2 din Regulamentul 941/2019).
„Am solicitat realizarea, de către Comisia Europeană și ENTSO-E, a unei evaluări regionale actualizate, care să vizeze, în principal, capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional”, a transmis Cristian Bușoi.
România vrea o păsuire
Totodată, secretarul de stat a subliniat că închiderea până la 31 august a grupului Turceni 5, prevăzută în cadrul jalonului 119a, este „extrem de problematică” în contextul actual, iar România încearcă să obțină o derogare de la termenele de închidere a patru grupri.
„De asemenea, am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Energiei, condus interimar de premierul Ilie Bolojan.
Ce a promis, de fapt, România Comisiei Europene
Parlamentul a adoptat săptămâna trecută o modificare radicală a Legii decarbonizării, printr-un amendament introdus de PSD: capacitățile de producere a energiei pe lignit și huilă nu vor mai putea fi retrase decât după instalarea, racordarea și punerea în funcțiune comercială a unor surse cu emisii reduse de carbon care să le preia funcțiile.
Amendamentul PSD a fost adoptat de Senat și menținut de Camera Deputaților, iar proiectul a fost trimis președintelui pentru promulgare. Problema este că Parlamentul modifică unilateral o reformă pentru care România a primit deja bani europeni. Comisia Europeană a avertizat că va analiza dacă noua lege anulează caracterul ireversibil al închiderilor asumate prin PNRR și că pot exista consecințe financiare.
Prin Jalonul 114 din PNRR, România s-a obligat să adopte o lege a decarbonizării care să conțină un calendar obligatoriu pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Jalonul a fost inclus în cea de-a doua cerere de plată, evaluată și plătită de Comisia Europeană.
Calendarul inițial prevedea retragerea până la sfârșitul lui 2025 a unei capacități totale de 1.755 MW. Guvernul a renegociat însă obligația în 2025, iar termenul a fost împărțit în două:
- 1.045 MW retrași definitiv până la 31 decembrie 2025;
- încă 710 MW retrași până la 31 august 2026.
Cifrele și termenele se regăsesc în comunicatul oficial al Guvernului, cât și în OUG 88/2025 și OUG 20/2026, adoptate pentru aplicarea calendarului renegociat.
Așadar, la 31 august 2026 nu trebuie închise toate termocentralele pe cărbune, ci trebuie retrasă o capacitate suplimentară de 710 MW. Comisia Europeană a precizat, de asemenea, că România poate decide ce grupuri energetice vor intra în această capacitate.
Calendarul actual prevede eliminarea din exploatare a capacităților disponibile pe lignit și huilă până la 31 decembrie 2030, în timp ce lucrările de punere în siguranță, închidere și ecologizare a minelor pot continua până în 2032.
Cernavodă se oprește
România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier și în timp risca și în prezent pregătește oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, a anunțat marți Ministerul Energiei, menționând că procedurile sunt uzuale.
- Efectul intervențiilor de pe Dunăre nu a ținut. Ministerul Energiei ia în calcul și oprirea temporară a Unității 2 de la Cernavodă
Directorul Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Rîndaşu, a declarat la Digi 24 că Dunărea a atins, marţi dimineaţă, un nou minim istoric al debitului la intrarea în ţară, de 1.370 de mc/s, iar în următoarele cinci zile nu vor fi precipitaţii în tot bazinul dunărean.
”Ministerul Energiei şi Dispecerul Energetic Naţional au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 şi pentru menţinerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Naţional. Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional.
În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, a precizat instituţia citată.
S-au deschis 12 km din Autostrada Transilvania, după ani de întârziere
Cum și-a păstrat România ratingul suveran: evoluția a 4 indicatori, în 3 ani de turbulențe politice, economice și fiscale, care ne-au dus la un pas de junk
Operațiune de spionaj a Rusiei, dejucată de Suedia. Țintele: NATO și UE
Transfer spectaculos la CFR Cluj: Ardelenii vor un campion cu Napoli
