Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, luni seară, că nu mai este valabilă estimarea de duminică potrivit căreia Centrala de la Cernavodă poate funcţiona nouă zile după lucrările de creştere a debitului Dunării.
Buzoianu a explicat că s-a creat un obstacol care a reorientat debitul, precizând că apa are de parcurs 60 de kilometri din locul în care s-au făcut lucrări până la centrală.
"Da, estimarea este revizuită, pentru că, în faţa unor fenomene extreme, putem să dăm soluţii, dar când vorbim de 60 de km de apă de parcurs, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi, pentru că asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării zilele acestea", a explicat, luni seară, la Euronews, Diana Buzoianu, citată de News.ro.
- Efectul intervențiilor de pe Dunăre nu a ținut. Ministerul Energiei ia în calcul și oprirea temporară a Unității 2 de la Cernavodă
Potrivit acesteia, prin coborârea celor patru barje, prin distrugerea stâncii s-a reuşit creșterea nivelului de apă cu 8 cm în prima zi.
"Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumiţi curenţi pe care noi nu mai puteam să îi gestionăm sau să îi analizăm (…) s-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată şi astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă. Astfel, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri", a precizat ministrul interimar al Mediului.
Ea a menţionat că lucrările de dragare continuă: "Sigur, în aceste momente au loc lucrări de dragare, care, oricum, şi în momentul în care vor reveni ploile şi va reveni debitul vor ajuta ca în cazul în care, să spunem, am avea o oprire a Unităţii 2, totuşi se poate să revină, să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid."
Cât mai rezistă Unitatea 2
Întrebată cât mai poate funcţiona Unitatea 2 de la Cernavădă, Buzoianu a afirmat: "Depinde foarte mult şi de lucrările care se fac de dragare (…) Deci este aproape imposibil de gestionat. Noi am făcut tot posibilul, dacă vă amintiţi săptămâna trecută comunicatul era că este posibil ca de joia trecută să fie oprită Unitatea 2. Am reuşit să câştigăm atâtea zile prin lucrările care au fost făcute. Fiecare zi câştigată este o zi în plus, dar, repet, (…) suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile".
Administraţia Naţională "Apele Române" a anunţat, luni, că nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunţată faţă de estimările de până în prezent, iar marţi se vor continua acţiunile de dragaj.
Marți vor continua acţiunile de dragaj ale AFDJ în zona din aval a braţului Bala, respectiv în zona pragurilor cu influenţă în scurgerea apelor. "Nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunţată faţă de estimările de până în prezent", a anunţat instituția.
Potrivit sursei citate, nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcţionarea Centralei este de -230 cm.
Continuă lucrările de dragaj
Guvernul a decis luni alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe Dunăre, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcţionării în siguranţă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă.
Potrivit Guvernului, suma va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:
- Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
- Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.
Când va crește nivelul Dunării
Specialiştii Apele Române au anunțat că debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, se va menţine staţionar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Aceștia au precizat că există posibilitatea înregistrării unor creşteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în ţară după perioada 24-26 august, aceste creşteri putând determina ieşirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.
Potrivit ANAR, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale şi în creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500-2.000 m³/s.
Secetă mare în Germania: Rinul riscă să fie tăiat în două
Schimbările climatice lovesc economia Europei: Nota de plată a venit deja
Gata cu experimentele: Decizia luată la FCSB după eliminarea din Conference League
Semnale importante după ce Moody's a reconfirmat ratingul României. Nazare: Reacția piețelor a fost favorabilă
