Situația de la Cernavodă rămâne fragilă, după ce efectul intervențiilor făcute pe Dunăre pentru a crește debitul de apă către centrală nu s-a menținut. Ministerul Energiei se pregătește inclusiv pentru scenariul în care Unitatea 2 ar trebui oprită temporar din cauza lipsei apei necesare răcirii.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că primele intervenții au adus o ameliorare, însă aceasta nu a fost de durată.
„După primele scufundări, am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă. Din datele pe care le avem, se pare că acest efect nu a fost unul durabil”, a declarat Bușoi, luni, la RFI.
În aceste condiții, autoritățile trebuie să ia în calcul și varianta în care Unitatea 2 nu ar mai putea funcționa pentru o perioadă scurtă.
Ce s-ar întâmpla dacă Unitatea 2 ar fi oprită
Bușoi susține că au fost deja pregătite măsuri pentru un asemenea scenariu, prin Hotărârea de Guvern privind situațiile de criză și prin normativul pentru limitarea consumului aprobat de Transelectrica.
În cel mai dificil scenariu, dacă producția internă și importurile nu ar putea acoperi necesarul de electricitate în orele de vârf, ar putea fi redus consumul marilor companii industriale.
Limitările ar putea ajunge la 10%, 20% sau 30%, în funcție de situația din sistem, și ar fi decise de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național.
Bușoi spune că măsura ar viza anumite categorii de mari consumatori industriali și nu ar afecta serviciile esențiale sau populația.
„Populația nu va resimți nimic, indiferent de cât de dificilă va fi situația, dacă s-ar închide Unitatea 2”, a dat asigurări secretarul de stat.
Problemele ar putea apărea dacă nivelul Dunării continuă să scadă, iar centrala nu mai dispune de suficientă apă pentru sistemul de răcire.
„Dacă Unitatea 2 de la Cernavodă nu va mai avea apă pentru pompele de răcire, în această săptămână, la începutul săptămânii viitoare (…) și dacă, în paralel, pe piața regională de electricitate nu va fi suficientă electricitate în orele de vârf să o importăm”, atunci ar putea fi activate limitările pentru industrie, a explicat Bușoi.
Perioada critică: 10-24 august
Secretarul de stat a făcut și câteva recomandări pentru reducerea presiunii asupra sistemului energetic în următoarele două săptămâni, considerate perioada critică.
El spune că populația nu trebuie să renunțe la activitățile obișnuite sau la confort, dar unele dintre acestea ar putea fi mutate în afara orelor cu cel mai mare consum.
De exemplu, folosirea la capacitate mai redusă a aerului condiționat între orele 19:00 și 22:00 ar putea avea un efect important dacă un număr mare de oameni ar proceda astfel.
„Nici să nu mai ținem becul aprins deloc, nici să nu mai facem duș, nici să nu mai spălăm deloc, astea sunt lucruri despre care nu s-a vorbit”, a precizat Bușoi.
Companiile ar putea, la rândul lor, să programeze în perioada 10-24 august unele lucrări de revizie și reparații sau concedii, astfel încât consumul industrial să scadă și să fie evitate eventualele restricții.
Unitatea 2 funcționează în continuare, dar pericolul nu a trecut
Unitatea 2 a Centralei nucleare de la Cernavodă rămâne deocamdată în funcțiune.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioșteanu, care a coordonat intervenția de pe Dunăre, în zona Bala, a anunțat că lucrările au permis direcționarea către Cernavodă a aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă.
Scrioșteanu a avertizat însă că pericolul nu a trecut, în condițiile în care nivelul Dunării continuă să reprezinte o problemă pentru funcționarea centralei.
Bani în plus pentru continuarea lucrărilor de dragare
În paralel, continuă lucrările urgente de dragaj pe Dunăre pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Iar Guvernul a alocat, în ședința de luni, 5,1 milioane de lei pentru continuarea acestor intervenții.
"Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanțării de 7 milioane de lei aprobată în ședința din 31 iulie 2026 pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice. Banii aprobați astăzi vin în completarea acestui efort, asigurând continuitatea intervențiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă", se arată într-un comunicat citat de Agerpres.
Suma de 5,1 milioane de lei, care va fi alocată din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:
- punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304) - 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material;
- punctul critic Caragheorghe - Turcescu (km fluvial 345-342) - 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.
"Intervenția are caracter temporar, etapizat și monitorizat, urmând a fi realizată cu respectarea legislației aplicabile în domeniul gospodăririi apelor, protecției mediului și securității nucleare. Prin aceste acțiuni, Guvernul, prin autoritățile implicate, se asigură că sunt implementate măsurile necesare pentru asigurarea producției de energie electrică la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă", se menționează în comunicat.
Nivelul Dunării la Cernavodă e într-o scădere mai mare față de estimări
Nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcționarea Centralei, este de -230 cm iar în acest moment nivelul apei în zonă este -227 cm, a anunțat, luni seara, Administrația Națională Apele Române.
"Mâine se vor continua acțiunile de dragaj ale AFDJ în zona din aval a brațului Bala, respectiv în zona pragurilor cu influență în scurgerea apelor. Nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunțată față de estimările de până în prezent. Nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcționarea Centralei este de -230 cm. În acest moment, nivelul apei la Cernavodă este -227 cm", a arătat sursa citată de Agerpres.
Anterior, ANAR a recomandat Administrației Fluviale a Dunării de Jos să continue acțiunile de dragare, în vederea asigurării scurgerii apelor spre Centrala de la Cernavodă, în condițiile în care, în zonă, debitul Dunării a scăzut și luni cu 5 cm față de ziua precedentă.
Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar, la valoarea de 1.400 mc/s, până la 17 august, în condițiile în care media multianuală a lunii august este de 3.900 mc/s.
Când va crește nivelul apei
Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, există posibilitatea înregistrării unor creșteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară după perioada 24-26 august 2026, iar aceste creșteri ar putea determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice, anunță Apele Române.
Conform studiilor și analizelor realizate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale și în creșterea frecvenței și duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500-2.000 mc/s.
Apele Române precizează că estimările privind impactul potențial al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării prezintă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește efectele asupra valorilor minime extreme.
Ce înseamnă să pui un „watermark” pe un text generat de AI? Semnătura invizibilă care ar putea schimba modul în care privim informațiile
Ministerul Educației și-a amintit de școlile cu WC în curte, cu șapte zile înainte de începerea cursurilor
Europa League: Programul complet al meciurilor din faza principală
Cu o zi înainte de numirea la CCR, Mihai Busuioc și-a donat apartamentul. A devenit eligibil pentru casă de protocol
