Nivelul Dunării la aspirația pompelor Centralei Nucleare de la Cernavodă a crescut duminică dimineață cu patru centimetri, după scufundarea primelor două barje pe brațul Bala. Cum prognoza hidrologică indica o scădere de patru centimetri, intervenția a produs un câștig net de opt centimetri față de scenariul anticipat. Operațiunea nu a fost lipsită de momente tensionate și chiar dacă s-a încheiat cu succes, pericolul nu a trecut.
Rezultatul îi permite Unității 2 să funcționeze cel puțin încă nouă zile, în condițiile prognozei actuale, a anunțat Romeo Urjan, directorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
„Acest rezultat extraordinar din punctul nostru de vedere este direct legat de operațiunile de scufundare a primelor două barje”, a transmis Romeo Urjan, citat de Antena 3.
Directorul centralei a precizat că Unitatea 2 funcționează în parametri nominali și fără probleme. Estimarea privind cele nouă zile rămâne însă dependentă de evoluția Dunării și de confirmarea prognozelor hidrologice.
O parte din cabluri au cedat
Operațiunea de scufundare a celor patru barje a avut și momente tensionate. Potrivit secretarului de stat de la Transporturi Irinel Scrioșteanu, autoritățile au avut „o singură încercare”, iar la prima scufundare o parte din cabluri au cedat.
„Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a spus secretarul de stat, duminică, la Euronews România, citat de Mediafax..
El a povestit că barjele care au fost scufundate, două câte două, au fost legate între ele cu cabluri foarte groase. „La prima scufundare o parte din cabluri au cedat”, a spus secretarul de stat.
„A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”, a adăugat el. În cele din urmă barjele au fost ținute pe poziție și scufundate.
Pericolul nu a trecut: Barjele pot fi dislocate în orice moment
Pericolul pentru funcționarea Reactorului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă nu a trecut, deși operațiunea de pe Dunăre a reușit să crească nivelul apei.
Barjele scufundate pot fi dislocate în orice moment, a spus Irinel Scrioșteanu, iar o astfel de situație ar putea diminua sau chiar anula redirecționarea debitului suplimentar către Cernavodă.
„Dar pericolul nu a trecut. curenții Dunării sunt puternici și pot fi foarte imprevizibili. În orice moment, barjele pot fi dislocate din poziția actuală și se poate diminua (sau chiar anula) redirecționarea debitului suplimentar spre Cernavodă”, a scris Scrioșteanu pe Facebook.
Secretarul de stat susține că cei 8 centimetri „câștigați” în nivelul Dunării înseamnă că spre Cernavodă au fost redirecționați aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă. „Practic, am reușit să inversăm trendul de scădere cu unul de ușoară creștere”, a explicat acesta.
Operațiunea de dragare dinspre Bala către Cernavodă și dinspre Cernavodă către Bala, în așa fel încât să fie asigurat un debit cât se poate de mare. Totodată, secretarul de stat a precizat că pe brațul Bala navigația este în continuare deschisă.
Cât au durat scufundările
Primele două dintre cele patru barje pregătite de autorități au fost scufundate controlat vineri pe brațul Bala. Barjele au fost încărcate cu piatră și poziționate la aproximativ 500 de metri de intrarea pe brațul Bala. Împreună, ele formează primul prag artificial menit să reducă volumul de apă care intră pe acest braț și să redirecționeze o parte mai mare din debit spre Dunărea Veche, care alimentează centrala de la Cernavodă.
Alte două barje au fost scufundate ulterior, completând al doilea prag amplasat mai în amonte și oblic față de direcția curentului. Operațiunea a fost dificilă din cauza curenților puternici și a necesității de a controla precis poziția unor nave încărcate cu sute de metri cubi de piatră.
Cu toată pregătirea făcută, prima scufundare a durat 11 ore: „Am început la ora 2:00 și am terminat aproape după 12 noaptea”, a spus Scrioșteanu. A doua a durat doar 7 ore.
„Sunt fix pe poziția care a fost stabilită, barjele. (…) Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România. Nu ne uităm la barje ca la niște obiecte metalice. Sunt niște ambarcațiuni care au multe sisteme de siguranță, tocmai ca să nu se scufunde. Toată colaborarea a fost în sens invers și scufundarea a trebuit să fie, cum am spus, în așa fel de bine coordonată, încât să fie lentă și să elimine riscul de rotire”.
Secretarul de stat de la Transporturi a dat detalii și despre cele două praguri care vor redirecționa o parte din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche.
„Primul este sprijinit în mal și este într-un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche. Al doilea prag este într-un alt unghi, mai spre centrul, spre mijlocul Dunării, acolo unde are peste un metru pe secundă curentul. Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a explicat Scrioșteanu.
Ce se va întâmpla cu barjele după ce trece criza
Irinel Scrioșteanu a explicat că barjele au fost scufundate provizoriu. „Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. (…) Va fi un proiect de extragere”, a declarat oficialul.
El a adăugat că până atunci se pune piatră pe lângă barje, astfel încât acestea să fie mai stabile și să nu fie afectate de curenți.
Detonarea stâncii și dragarea au adus primele zile suplimentare
Scufundarea barjelor este a treia măsură de urgență pusă în aplicare pentru a menține în funcțiune Unitatea 2.
Autoritățile au început prin dragarea brațului Dunărea Veche, pentru îndepărtarea depunerilor care împiedicau circulația apei. Ulterior, militarii au detonat controlat stânca Pârjoaia, aflată în apropierea brațului Bala, folosind 180 de kilograme de explozibil.
Dislocarea stâncii a oprit temporar scăderea nivelului apei și a produs apoi o creștere de aproximativ doi centimetri. Cum nivelul ar fi trebuit să scadă în acel interval, efectul net al dragării și derocării a fost estimat inițial la aproximativ patru centimetri.
Romeo Urjan declara joi că primele două intervenții – dragarea și dislocarea stâncii – au oferit Unității 2 încă trei-patru zile de funcționare. La acel moment, directorul centralei estima că barjele ar putea adăuga alte două-trei zile.
Efectul măsurat duminică este mai bun decât estimarea inițială: creșterea efectivă de patru centimetri, în locul scăderii prognozate, a extins intervalul de funcționare la cel puțin nouă zile.
Debitul rămâne aproape de minimul istoric
Intervenția de la Bala a îmbunătățit situația locală de la Cernavodă, dar nu a eliminat problema debitului extrem de redus al Dunării.
Potrivit celei mai recente diagnoze oficiale a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era staționar la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă. Valoarea reprezintă puțin peste o treime din media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.
Apele Române estimează că debitul va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 13 august, când ar putea începe o ușoară creștere.
Evoluția mai bună așteptată este legată de precipitațiile căzute în Austria și de creșterea debitelor în bazinul superior al Dunării. Apa are însă nevoie de cinci-șase zile pentru a parcurge distanța dintre Baziaș și Cernavodă.
Miza intervențiilor este menținerea în funcțiune a Unității 2, după ce Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat la 28 iulie, din cauza nivelului foarte redus al Dunării.
Fiecare dintre cele două reactoare are o putere instalată de aproximativ 700 MW. Cu o singură unitate în funcțiune, producția nucleară a României a rămas la aproximativ jumătate din nivelul obișnuit, iar Unitatea 2 furnizează în jur de 10% din electricitatea produsă în țară.
Canicula afectează sănătatea în mult mai multe feluri decât credeam. Peste 30 de probleme asociate căldurii
A murit regele Harald al V-lea al Norvegiei, cel mai vârstnic monarh din Europa. Cine urcă pe tron
Universitatea Craiova și-a aflat adversarele din Conference League
Restricțiile de pe Valea Oltului, prelungite până la 15 noiembrie. Ce vehicule nu pot circula
