Războiul împotriva Iranului determină tot mai multe țări să investească în energie curată și să ia măsuri pentru reducerea consumului de energie. Deocamdată, însă, aceste eforturi sunt insuficiente pentru a schimba semnificativ traiectoria schimbărilor climatice.
Când Statele Unite și Israel au declanșat războiul în februarie, unii susținători ai energiei regenerabile au spus că explozia prețurilor la petrol și gaze ar putea accelera tranziția către surse de energie mai curate. De atunci, peste 30 de guverne au adoptat politici menite să reducă dependența de combustibilii fosili sau să îmbunătățească eficiența energetică, scrie Associated Press.
În același timp însă, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut ușor, iar investițiile în energie curată au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.
Associated Press a discutat cu mai mulți experți, iar concluzia generală este că războiul din Iran pare să fi dat un impuls energiei curate, însă economia mondială rămâne profund dependentă de combustibilii fosili. Noile politici au nevoie de timp pentru a produce efecte vizibile.
„Guvernele încearcă în prezent să împace recunoașterea importanței energiei curate cu sprijinul continuu acordat extinderii combustibililor fosili. Vedem două lumi — una veche și una nouă — coexistând într-o contradicție evidentă”, a spus Pauline Heinrichs, lector în studii despre război la King’s College London.
În Regatul Unit, instalarea panourilor solare a crescut puternic. În același timp, guvernul analizează posibilitatea extinderii producției de gaze naturale.
În Asia, unde cererea pentru energie solară și vehicule electrice este uriașă, Indonezia înlocuiește unele centrale pe motorină cu instalații solare. În paralel, țara își extinde utilizarea cărbunelui pentru alimentarea industriei grele.
Investițiile în energie curată au încetinit la nivel global
Investițiile globale în energia eoliană și solară au scăzut în prima jumătate a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025, după mai mulți ani de creștere, potrivit Clean Investment Monitor al Rhodium Group.
Cea mai mare parte a declinului global vine din China. În Statele Unite, Europa și India - economii mai expuse la fluctuațiile prețurilor petrolului și gazelor - investițiile în energia solară au crescut, în timp ce investițiile în energia eoliană au rămas stabile sau au crescut, potrivit lui Hannah Pitt, director la Rhodium.
În februarie, climatologul Rob Jackson de la Universitatea Stanford spunea că ideea potrivit căreia războiul ar putea stimula energia regenerabilă produsă intern în detrimentul combustibililor fosili importați era „doar o iluzie”, dacă nu cumva conflictul avea să devină unul de lungă durată.
Șase luni mai târziu, Jackson spune că nu se aștepta ca prețul petrolului să rămână atât de mult timp peste praguri de 90 sau 100 de dolari pe baril.
Dacă zeci de țări continuă să ofere stimulente pentru achiziția de vehicule electrice, să dezvolte infrastructura de încărcare și să electrifice diverse sectoare ale economiei, aceste măsuri pot contribui la combaterea schimbărilor climatice. Dar numai dacă sunt menținute pe termen lung.
„Avem nevoie de astfel de măsuri ani la rând, chiar decenii, pentru a avea un impact real asupra problemei climatice”, a declarat Jackson.
Emisiile globale au crescut ușor
Până la 9 septembrie, 33 de guverne adoptaseră politici pentru a înlocui combustibilii fosili cu electricitatea sau pentru a îmbunătăți eficiența energetică, ca răspuns la conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Măsurile includ stimularea vânzărilor de vehicule electrice, dezvoltarea energiei regenerabile, înlocuirea centralelor termice pe gaz cu pompe de căldură electrice și renovarea locuințelor și clădirilor comerciale pentru reducerea consumului de energie.
Țările de Jos, Spania și Regatul Unit aplică toate aceste tipuri de măsuri.
China încearcă să reducă consumul de energie al industriei grele și promovează electrificarea vehiculelor de mare tonaj. India și Indonezia înlocuiesc gazul petrolier lichefiat importat folosit la gătit cu sobe electrice. Laos a suspendat până la sfârșitul lui 2026 importurile de automobile pe benzină și motorină pentru a încuraja adoptarea vehiculelor electrice.
Deocamdată, însă, impactul asupra emisiilor este redus. Cercetătorii Climate TRACE spun că stimularea achiziției de vehicule electrice și măsurile de eficiență energetică au nevoie de timp și trebuie aplicate la o scară suficient de mare pentru a produce efecte semnificative.
În același timp, multe guverne reduc taxele pe combustibili. Măsura oferă o ușurare imediată consumatorilor, dar poate descuraja trecerea la vehicule electrice.
Iar războiul în sine contribuie la creșterea emisiilor. Potrivit Climate TRACE, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut cu 0,2% în prima jumătate a anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Emisiile provenite din transportul rutier au crescut, însă cele din sectorul energetic au scăzut. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda temerilor că perturbările de pe piețele petrolului și gazelor ar putea determina țările să folosească mai mult cărbune pentru producerea electricității.
Și emisiile provenite din transportul maritim au scăzut, probabil ca urmare a închiderii Strâmtorii Ormuz.
Energia curată reduce factura pentru țările dependente de importuri
Costurile pentru țările importatoare de combustibili fosili ar fi fost și mai mari dacă acestea nu ar fi investit în energie curată începând din 2020.
Potrivit unei analize realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air, țările care importă combustibili fosili au plătit cu aproximativ 330 de miliarde de dolari mai mult decât anticipau piețele înainte de război. Este cel mai mare șoc susținut asupra prețurilor de la Războiul din Golf din 1990.
Uniunea Europeană, China și India au suportat cele mai mari costuri.
În schimb, țările care au investit în energie curată după crizele energetice precedente au economisit aproximativ 36 de miliarde de dolari în primele cinci luni ale conflictului, prin reducerea importurilor de combustibili fosili.
China și Japonia au înregistrat cele mai mari economii, urmate de Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Brazilia și India.
Guvernele încearcă astfel să se protejeze de instabilitatea geopolitică și de fluctuațiile prețurilor la energie, spune Caspian Conran, economist-șef la compania globală de consultanță Baringa.
China știe că se poate baza pe propriile rezerve de cărbune, iar Statele Unite nu riscă să rămână fără gaze naturale produse pe plan intern, spune el.
În Europa, presiunea este mai mare, deoarece producția internă de combustibili fosili este limitată.
„Pur și simplu nu avem de ales”, afirmă Conran.
Este încă prea devreme pentru a spune cine va avea de câștigat
Deocamdată, efectul războiului asupra tranziției energetice este redus și greu de separat de celelalte schimbări care au loc pe piețele globale, spune Michael Oppenheimer, profesor de climă și afaceri internaționale la Universitatea Princeton.
Totuși, există un aspect important. La începutul conflictului, mulți analiști se temeau că țările vor încerca să înlocuiască petrolul din zona Golfului cu alte surse de combustibili fosili disponibile rapid. O asemenea evoluție ar fi putut anula orice progres obținut prin dezvoltarea energiei fără emisii de carbon.
Deocamdată, lucrurile nu par să fi evoluat în această direcție.
„În acest moment, se pare că evenimentele s-ar putea dovedi, în ansamblu, favorabile energiei regenerabile”, a scris Oppenheimer.
Samantha Gross, cercetătoare la Brookings Institution, spune că războiul schimbă și modul în care este privită tranziția energetică.
Renunțarea la combustibilii fosili nu mai este prezentată doar ca o măsură pentru protejarea climei, ci și ca o strategie de securitate energetică.
„Acest lucru extinde baza de susținere”, spune Gross. „Nu îi atrage doar pe cei preocupați de mediu, ci și pe cei preocupați de securitatea națională.”
Războiul complică strategia energetică a administrației Trump
Președintele Donald Trump promovează o politică energetică orientată în direcția combustibililor fosili și departe de energia regenerabilă. Conflictul din Iran ridică însă întrebări cu privire la vulnerabilitățile unei asemenea strategii.
„Administrația Trump s-a concentrat foarte mult pe combustibilii fosili, dar de când a început acest conflict trebuie să ne punem întrebarea: este acest lucru benefic pentru combustibilii fosili? Iar, pe scurt, eu chiar nu cred că este”, spune Gross.
Potrivit acesteia, prețurile ridicate și incertitudinea generate de război determină alte țări să caute alternative la combustibilii fosili.
Pentru moment, însă, bilanțul rămâne neclar. Războiul a accelerat unele investiții și politici favorabile energiei curate, dar lumea continuă să consume cantități uriașe de petrol, gaze și cărbune. Pentru ca tranziția energetică să producă o diferență semnificativă în combaterea schimbărilor climatice, măsurile adoptate acum trebuie menținute și extinse pe parcursul următorilor ani și al următoarelor decenii.
Decizie neașteptată în cazul lui Omar Hayssam: Nu mai este păzit în spital. Va fi scos din România când sănătatea îi va permite
Ziua 1667 Explozii puternice la Kiev și Odesa. Lovituri la un aerodrom militar și o rafinărie din Rusia (Video). Polonia închide aeroporturi și activează apărarea aeriană
Viața după retragere: Shake-ul devenit o afacere de sute de milioane de dolari pentru Adam MacDougall, fost jucător de rugby
PSD îi cere lui Siegfried Mureșan să răspundă mai întâi la o întrebare: Abia apoi discuții despre voturi pentru o majoritate parlamentară
