Un oficial de rang înalt din Ministerul rus de Externe acuză România că oferă sprijin militar și logistic direct Ucrainei și susține că portul Giurgiulești a devenit un nod de tranzit inclusiv pentru mărfuri destinate armatei ucrainene. Moscova avertizează în același timp că ajutorul acordat Kievului de statele NATO apropie Alianța de o confruntare directă cu Rusia.
Declarațiile au fost făcute de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe, într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Fragmente din interviu au fost publicate luni, în limba română, și de Ambasada Rusiei la București.
Acuzații la adresa României
Pilipson susține că „România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”.
Oficialul rus leagă această acuzație de Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, după preluarea operatorului acestuia de către România.
Potrivit lui Pilipson, portul „a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”.
El nu prezintă însă în interviu dovezi sau detalii despre presupusele transporturi militare care ar trece prin Giurgiulești și nici despre implicarea României în acestea.
Oficialul MAE rus amintește că Bucureștiul a prezentat achiziția operatorului portului drept un pas către o mai mare integrare economică între România și Republica Moldova și a vorbit despre rolul pe care Giurgiulești l-ar putea avea în reconstrucția Ucrainei.
„Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, afirmă Pilipson.
Moscova avertizează asupra unei confruntări directe cu NATO
Diplomatul rus a criticat și Grecia pentru sprijinul acordat Ucrainei și a reluat avertismentele Moscovei la adresa statelor membre NATO care ajută Kievul.
„Complicitatea statelor membre NATO față de armata ucraineană apropie inexorabil alianța de o confruntare directă cu Rusia”, susține Pilipson.
Potrivit acestuia, dacă situația va escalada, „responsabilitatea pentru evoluția negativă a evenimentelor va reveni celor care, în Europa, pun în joc în mod iresponsabil soarta propriului popor”.
Rusia a făcut în repetate rânduri astfel de avertismente de la începutul războiului. Statele NATO susțin că ajutorul acordat Ucrainei nu înseamnă participarea Alianței la conflict și că Kievul are dreptul să se apere în fața invaziei ruse.
Ce spune despre unirea Republicii Moldova cu România
O parte a interviului este dedicată și relației dintre România și Republica Moldova. Pilipson susține că discuțiile despre o eventuală unire sunt parte a unei „campanii de influențare a opiniei publice” din Republica Moldova.
„În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate”, afirmă oficialul rus.
Pentru a-și susține afirmația, el invocă recensământul din 2024 și spune că 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și 8% români.
Datele privind identitatea etnică declarată la recensământ nu indică însă, în sine, poziția populației față de o eventuală unire cu România. Aceasta poate fi măsurată prin sondaje care întreabă explicit populația dacă susține sau nu unirea.
Pilipson a criticat în același interviu și intenția Muntenegrului de a introduce vize pentru cetățenii ruși, măsură pe care a descris-o drept „un foc tras în propriul picior”, din cauza efectelor pe care le-ar putea avea asupra turismului și economiei țării.
Netanyahu alege să-l înfrunte pe Trump pentru a-și salva poziția politică
Cum să te antrenezi pe caniculă în aer liber: Cele mai mari greșeli de evitat
În premieră, Pilonul II a trecut de pragul de 100 de miliarde de lei câștig net. Cum poți verifica banii strânși pentru pensie
Cum și-a păstrat România ratingul suveran: evoluția a 4 indicatori, în 3 ani de turbulențe politice, economice și fiscale, care ne-au dus la un pas de junk
