Guvernele europene își intensifică pregătirile pentru eventuale atacuri hibride din partea Rusiei, în condițiile în care oficiali de pe întreg continentul avertizează că Moscova ar putea recurge tot mai frecvent la drone, rachete, acte de sabotaj și atacuri cibernetice pentru a testa statele NATO și pentru a exercita presiuni asupra acestora din cauza sprijinului acordat Ucrainei.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că evaluările serviciilor de informații indică posibilitatea ca Rusia să lanseze, în lunile următoare, atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări care sprijină Ucraina și apoi să încerce să le prezinte drept accidente, scrie Kiev Independent.
„Există un risc real ca drone sau alte tipuri de proiectile să pătrundă pe teritoriul uneia sau mai multor țări de pe flancul estic și chiar să provoace distrugeri”, a declarat Tusk în Parlament. El a avertizat că astfel de incidente ar putea urmări să submineze disponibilitatea statelor NATO de a răspunde în mod colectiv.
Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a declarat o zi mai târziu că Lituania dispune de aceleași informații. Potrivit acestuia, oficialii au discutat inclusiv posibilitatea unei operațiuni rusești sub „steag fals”. Budrys a descris avertismentele publice drept o încercare de a descuraja Moscova să recurgă la o astfel de provocare.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat vineri că amenințarea hibridă rusă la adresa Franței și a altor state europene s-a intensificat. După o întâlnire cu liderii politici la Palatul Élysée, Macron a cerut guvernului să pregătească măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile ale industriei de apărare împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice.
Și președintele Finlandei, Alexander Stubb, le-a cerut cetățenilor să fie pregătiți pentru eventuale acte de sabotaj și incidente cu drone. El a avertizat însă că nu trebuie să existe reacții exagerate și a făcut apel la calm.
Pregătiri pentru situații de criză
Avertismentele sunt însoțite de măsuri mai ample de pregătire pentru situații de criză. Germania analizează modul în care spitalele sale ar putea face față unui eventual război sau unor situații cu un număr foarte mare de victime.
În Lituania au fost elaborate planuri de evacuare pentru cazul unei urgențe militare sau al unei crize majore, inclusiv rute de evacuare din Vilnius către Polonia.
Și Elveția, care nu este membră NATO, și-a consolidat măsurile de securitate. Vineri, Consiliul Federal a adoptat Strategia de politică de securitate 2026.
Documentul identifică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și dependențele critice drept principale provocări pentru securitatea Elveției. Strategia prevede reducerea vulnerabilităților la nivelul statului, economiei și societății, o protecție mai bună a populației civile și a infrastructurii critice, precum și consolidarea capacității țării de a se apăra împotriva unui atac armat.
Planul cuprinde 10 obiective și 46 de măsuri, iar implementarea acestora a început deja.
Guvernul elvețian consideră puțin probabil un atac armat direct asupra țării în viitorul previzibil. În același timp, avertizează că Elveția ar putea fi vizată de atacuri la distanță, inclusiv cu drone sau rachete balistice. Noua strategie pune, prin urmare, accent pe protecția împotriva atacurilor hibride și a celor cu rază lungă de acțiune, precum și pe consolidarea cooperării cu partenerii internaționali.
NATO și-a intensificat, la rândul său, eforturile pentru consolidarea rezilienței civile. Joi, alianța a publicat cerințele de bază privind reziliența, prin care solicită statelor membre să se asigure că serviciile esențiale - energia, alimentarea cu apă, comunicațiile, aprovizionarea cu alimente și serviciile medicale - pot continua să funcționeze în timpul unor crize sau al unui conflict.
În pofida avertismentelor tot mai numeroase, NATO nu a afirmat că un atac militar rusesc asupra unui stat membru este iminent.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat însă că Rusia a devenit tot mai imprudentă, indicând incidente în care drone și rachete au pătruns în spațiul aerian al unor state aliate, precum și activități ostile suspectate împotriva infrastructurii europene.
Rutte a precizat că NATO își consolidează atât capacitatea de descurajare, cât și reziliența, continuând în același timp să sprijine Ucraina.
I.O.
