Petrolul Brent nu a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, în ciuda noilor perturbări provocate de războiul dintre Statele Unite și Iran. Acest lucru nu înseamnă însă că motorina se va ieftini.
Oferta mondială de motorină ar putea rămâne redusă până la iarnă, într-un moment în care stocurile sunt deja mici, iar rafinăriile nu pot crește suficient producția, arată două analize publicate marți de Reuters.
Situația este importantă și pentru România, unde motorina costă deja peste 10 lei pe litru. În stațiile Petrom, aceasta ajunsese, la sfârșitul săptămânii, trecute la 10,19 lei/litru, iar în cele OMV la 10,25 lei/litru.
De ce petrolul nu a trecut de 100 de dolari
Livrările de petrol ale producătorilor din Orientul Mijlociu au scăzut la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, de la 18 milioane înaintea începerii războiului cu Iranul, în urmă cu șapte luni, potrivit companiei Argus citate de Reuters.
Cu toate acestea, o cantitate importantă de petrol continuă să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Fluxurile au coborât sub două milioane de barili pe zi după reluarea luptelor, însă media zilnică se situează încă între patru și cinci milioane de barili.
La acest nivel, un preț de aproximativ 95 de dolari pentru barilul de petrol Brent poate fi considerat justificat, potrivit lui Claudio Galimberti, economist-șef al companiei Rystad Energy.
Producătorii din Golf au găsit și rute alternative. Unele transporturi sunt mutate de pe o navă pe alta în afara Strâmtorii Ormuz, iar exporturile prin portul egiptean Sidi Kerir au depășit în august două milioane de barili pe zi, mai mult decât dublu față de luna iunie.
Exporturile Irakului au revenit în august la aproximativ 2,34 milioane de barili pe zi. Emiratele Arabe Unite au exportat aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi, iar exporturile Kuweitului au urcat din nou la circa un milion de barili pe zi.
Producția din afara OPEC acoperă o parte din lipsă
Statele Unite, Canada și Guyana ar urma să-și majoreze împreună producția cu 1,4 milioane de barili pe zi în acest an. Creșterea acoperă o parte din petrolul care lipsește din Orientul Mijlociu.
Și exporturile rusești au rămas la un nivel relativ ridicat, de aproximativ 5,5 milioane de barili pe zi în iulie și august. Rusia a putut exporta mai mult țiței deoarece atacurile ucrainene au redus activitatea rafinăriilor sale și, implicit, cantitatea procesată în țară.
Această situație ajută piața petrolului brut, dar accentuează problema carburanților rafinați: Rusia poate trimite în străinătate țițeiul pe care nu îl mai poate procesa, însă oferta sa de motorină scade.
China cumpără mai puțin și folosește rezervele
Un alt motiv pentru care petrolul nu a depășit 100 de dolari este reducerea cererii. Consumul mondial de petrol ar fi scăzut în trimestrul al treilea cu aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi față de nivelul la care s-ar fi aflat în lipsa prețurilor mari și a problemelor de aprovizionare. Mai mult de jumătate din această reducere vine din China.
Electrificarea transporturilor și folosirea cărbunelui în industria chimică au redus nevoia Chinei de petrol. Importurile maritime ale țării au coborât la aproximativ șapte milioane de barili pe zi în iulie și august, de la peste 11 milioane în februarie.
Beijingul dispune și de rezerve estimate la 1,17 miliarde de barili, care îi permit să amâne unele achiziții și reduc temerile de pe piață.
Motorina are însă o problemă diferită
Situația petrolului brut nu reflectă în întregime ceea ce se întâmplă pe piața carburanților. Pentru ca petrolul să ajungă benzină sau motorină, trebuie procesat în rafinării, iar aici oferta este mult mai limitată.
Războaiele din Ucraina și Iran au afectat rafinării din Rusia și din Orientul Mijlociu. În plus, Rusia a interzis exporturile de motorină, iar cererea de carburanți distilați va crește odată cu apropierea iernii.
Din piața mondială lipsesc aproximativ două milioane de barili de produse petroliere pe zi din Rusia și aproape două milioane din Orientul Mijlociu, a declarat Russell Hardy, directorul general al companiei de comerț cu energie Vitol, la conferința APPEC de la Singapore, unul dintre principalele evenimente dedicate pieței petroliere din Asia-Pacific.
Orientul Mijlociu exportă în prezent aproximativ nouă milioane de barili de petrol brut pe zi, dar numai un milion de barili de produse rafinate. „Pur și simplu există o penurie de produse”, a explicat Hardy, potrivit Reuters.
Rafinăriile existente nu produc suficient pentru a opri consumarea stocurilor acumulate anterior. Potrivit șefului Vitol, piața a ajuns aproape de limita inferioară a acestor rezerve.
Nici Statele Unite nu au prea mult spațiu pentru creșterea producției. Majoritatea rafinăriilor americane funcționează deja la capacitate maximă, a declarat Mark Senn, vicepreședinte pentru tranzacții globale la Phillips 66.
În aceste condiții, motorina intră în sezonul rece cu stocuri reduse, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.
De ce contează pentru România
Motorina este principalul carburant folosit în România. Premierul Ilie Bolojan declara în martie că aceasta reprezintă peste 70% din consumul de carburanți al țării.
România consumă și mai multă motorină decât produce. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma în aprilie că producția anuală este de aproximativ 5,5 milioane de tone, în timp ce consumul se apropie de șapte milioane de tone. Diferența este acoperită prin importuri.
Aceste cifre nu înseamnă că România se îndreaptă spre o penurie. Țara are producție internă, rafinării, stocuri și rute diversificate de import. Dezechilibrul mondial poate menține însă presiunea asupra prețurilor plătite la pompă.
În plus, prețul motorinei nu este stabilit numai de cotația petrolului. Contează și costul rafinării, disponibilitatea produsului finit, transportul, cursul valutar și taxele. De aceea, un baril de petrol menținut sub 100 de dolari nu aduce automat motorină mai ieftină.
Prețurile ridicate și oferta limitată încep deja să reducă cererea. Vitol estimează că la nivel mondial consumul de petrol va fi în 2026 cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi mai mic decât în 2025.
Presiunea nu a dispărut nici de pe piața petrolului. Morgan Stanley estimează un preț mediu de 100 de dolari pe baril pentru Brent în ultimul trimestru al anului, iar Goldman Sachs și-a majorat prognozele, pornind de la premisa că perturbările transporturilor din Orientul Mijlociu vor continua și în 2027.
