Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă este inevitabilă și se va produce în cel mult două zile, în condiţiile în care Dunărea a scăzut în zona respectivă cu încă trei centimetri, sub limita minimă de funcţionare a centralei. Acest lucru îi va afecta diferit pe consumatori.
Dunărea a atins, marţi dimineaţă, un nou minim istoric al debitului la intrarea în ţară, de 1.370 de mc/s, iar în următoarele cinci zile nu vor fi precipitaţii în tot bazinul dunărean.
La Cernavodă s-a atins pragul de minus 230 de centimetri, limita minimă necesară pentru ca reactorul 2 al centralei nucleare să poată fi răcit cu apa din Dunăre.
În aceste condiții, Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi oprită joi dimineaţa, a anunțat Nuclearelectrica.
- Efectul intervențiilor de pe Dunăre nu a ținut. Ministerul Energiei ia în calcul și oprirea temporară a Unității 2 de la Cernavodă
Care e riscul unui blackout
Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă nu duce România în risc de pană de curent la nivel naţional, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi.
”Teoretic, doar dacă avem incendii masive de vegetaţie din cauza caniculei sau, Doamne fereşte, dacă cineva se gândeşte într-un mod nepotrivit şi într-un loc nepotrivit să dea foc la un rest din agricultură şi să se atingă liniile Transelectrica şi de acolo să se declanşeze o reacţie care poate fi reversibilă, dar durează până când va fi reparat.
Altfel, strict din oprirea Cernavodă 2 nu vom ajunge în situaţia de blackout. E clar că avem multe alte soluţii înainte de a dezechilibra sistemul naţional şi tocmai în acest sens Hotărârea de Guvern şi normativul Transelectrica a fost pentru a reduce acest risc, vorbim de reducerea voluntară de consum şi, evident, deconectarea manuală, pe care chiar nu o văd posibilă la marii consumatori”, a afirmat Cristian Buşoi, marţi seară, într-o intervenţie telefonică la TVR Info.
El a susţinut că în ceea ce priveşte populaţia şi serviciile-suport – spitale, instituţii – există ”suficientă producţie, în România, chiar şi în orele de vârf, pentru a asigura consumul”.
”Din acest punct de vedere, oamenii trebuie să stea linştiţi, a transmis Buşoi, citat de News.ro.
Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă va avea efect asupra economiei.
Cei mai afectați consumatori
”Efectul economic, într-adevăr, este mai clar şi pe consumatorii industriali care depind de piaţa zilei următoare şi, la un moment dat, şi marii furnizori vor fi impactaţi odată cu închiderea unităţii 2, pentru că vor trebui să înlocuiască contractul Nuclearelectrica cu achiziţia de electricitate de pe piaţa zilei următoare din România şi pieţele regionale”, a afirmat Cristian Buşoiă.
Potrivit acestuia, afectaţi nu vor fi doar marii consumatoril, ci şi furnizorii care primesc energie produsă de centrala nucleară, iar efectul se va vedea în facturi, dacă situaţia se prelungeşte.
”Dacă vorbim doar de 10 zile, de o situaţie de felul acesta, efectul în facturile din toamnă va fi unul mic. Dacă vorbim de o perioadă mai lungă, sigur că lucrurile pot arăta puţin mai rău atât în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cât şi anumite efecte în facturile consumatorilor. Dar lucrările de dragare continuă, de decolmatare, pentru ca repornirea să se facă puţin mai repede odată ce creşte debitul Dunării”, a subliniat oficialul.
Ce se va întâmpla în sistemul energetic după închiderea Unității 2
Ministerul Energiei şi Dispecerul Energetic Naţional au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 şi pentru menţinerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Naţional. Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional.
În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, a precizat Ministerul Energiei.
Dispeceratul Energetic Naţional monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi posibilităţile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcţie de necesităţile reale ale sistemului.
”Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate şi ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune, iar celelalte opţiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, a menționat ministerul.
Guvernul a pregătit și ultima soluție
Transelectrica va putea limita temporar consumul marilor companii, între orele 19:00 și 23:00, dacă producția de electricitate nu va mai acoperi necesarul țării.
Măsura, aprobată vineri de Guvern, va putea fi aplicată până la 31 august, dar numai ca ultimă soluție.
Ce va face Transelectrica înainte de a limita consumul:
În cazul unui deficit de energie, Transelectrica va trebui să încerce mai întâi celelalte soluții disponibile:
- utilizarea centralelor care pot funcționa cu un combustibil alternativ
- pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă
- reducerea sau oprirea exporturilor de electricitate
Doar dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, consumul marilor operatori economici va putea fi redus în etape, între orele 19:00 și 23:00.
Companiile vizate vor fi anunțate individual, în scris, cu cel puțin 24 de ore înainte. Notificarea va preciza ora de la care începe limitarea, durata și cantitatea de energie care trebuie redusă.
Consumatorii casnici nu vor fi deconectați și nu vor avea consumul limitat. Măsurile nu se aplică nici spitalelor, serviciilor de urgență, sistemelor de alimentare cu apă și altor infrastructuri esențiale.
Continuă lucrările de dragare
Între timp, continuă operațiunile de adâncire a albiei fluviului pe Dunăre. Guvernul a decis luni alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru continuarea acestor lucrări.
Potrivit Guvernului, suma va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragare (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:
- Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
- Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.
Când va crește nivelul Dunării
Specialiştii Apele Române au anunțat că debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, se va menţine staţionar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Aceștia au precizat că există posibilitatea înregistrării unor creşteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în ţară după perioada 24-26 august, aceste creşteri putând determina ieşirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.
Potrivit ANAR, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale şi în creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500-2.000 m³/s.
Acuzațiile DIICOT în dosarul azilelor din Bihor, demontate de Curtea de Apel București: Nicio urmă de profit. Guvernul a cheltuit mai mult cu bolnavii în 6 luni decât Pașca în 5 ani
Cum va arăta cea mai mare clădire din lume. Elon Musk pregătește o fabrică de dimensiunea unui oraș (Video)
Povestea fascinantă a lui Lutz Pfannenstiel: 101 zile în închisoare, trei minute fără puls și fotbal pe șase continente
Secetă mare în Germania: Rinul riscă să fie tăiat în două
