Sistemul public de pensii din România nu va intra în colaps, însă va întâmpina dificultăți financiare tot mai mari începând din 2029-2030, când generațiile numeroase ale „decrețeilor” vor începe să se pensioneze.
Avertismentul a fost lansat de Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, într-o intervenție la Digi24.
Potrivit acestuia, România se confruntă deja cu un dezechilibru major între numărul de persoane care contribuie la sistemul public de pensii și cel al beneficiarilor. Dacă în anii ’90 existau doi-trei salariați pentru fiecare pensionar, în prezent raportul este de aproximativ unu la unu.
„Nu va intra în colaps, dar va avea dificultăți financiare din ce în ce mai mari. Dacă ne gândim la echitatea intergenerațională, bugetul de pensii, adică Pilonul I, ar trebui să se autofinanțeze. Ceea ce se încasează din contribuții de la cei care sunt astăzi în câmpul muncii trebuie să finanțeze pensiile care sunt în plată”, a declarat Ionuț Dumitru.
Consilierul premierului a atras atenția că situația demografică va pune o presiune suplimentară pe sistem în următorii ani.
„În anii ’90 aveam doi-trei salariați la un pensionar, astăzi suntem cam unu la unu. Avem probabil cel mai nefavorabil raport între contribuabili și beneficiari în sistemul de pensii, iar acest raport va continua să se deterioreze. Vom avea un șoc major în jurul anului 2030, pentru că vom avea din ce în ce mai mulți beneficiari și din ce în ce mai puțini contributori”, a avertizat acesta.
Nu poți continua să crești pensiile din resurse pe care nu le ai
Ionuț Dumitru a subliniat că problema există deja, în condițiile în care bugetul de pensii nu se autofinanțează integral din contribuțiile încasate.
„Sistemul de pensii, Pilonul I, va avea dificultăți financiare și mai mari. Chiar și astăzi, bugetul de pensii nu este autofinanțat, este finanțat prin împrumuturi. Cu toții ne-am dori pensii mai mari, dar, din păcate, nu avem contribuabili care să susțină acest lucru. Nu poți continua să crești pensiile din resurse pe care nu le ai și pe care le împrumuți, pentru că, la un moment dat, vine nota de plată”, a spus consilierul premierului.
Datele prezentate de Consiliul Fiscal indică o deteriorare rapidă a situației financiare a sistemului de pensii.
Deficitul bugetului de pensii a crescut de la 39,7 miliarde de lei în 2024 la 52,4 miliarde de lei în 2025.
Deficitele aferente pensiilor, asigurărilor sociale, sănătății și șomajului ajung împreună la aproape 30% din deficitul bugetar total.
În paralel, cheltuielile statului cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate să ajungă în acest an la 64 de miliarde de lei.
În opinia lui Ionuț Dumitru, una dintre principalele soluții pentru reducerea presiunii asupra sistemului este creșterea numărului de persoane care muncesc și contribuie la buget. El a indicat inclusiv combaterea muncii la negru și la gri, dar și menținerea oamenilor în activitate pentru o perioadă mai lungă.
„În 2027 va trebui făcută o indexare”
În privința pensiilor din 2027, consilierul premierului consideră că o indexare va fi necesară, după doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au fost înghețate. El a pledat însă pentru o creștere prudentă, adaptată resurselor bugetare.
„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte cumpătată”, a afirmat Ionuț Dumitru.
Acesta a dat drept exemplu majorările de pensii din 2024, când pensia medie a crescut, cumulat, cu aproximativ 40%.
„Să nu mai facem greșelile din trecut. Ne aducem aminte de anul 2024, în care pensiile au crescut în două etape. Cumulat, pensia medie a crescut cu 40%. Pentru orice om normal, când îi spui că într-un an cresc pensiile cu 40%, sigur că ridică din umeri și întreabă de unde este finanțat așa ceva. S-a dovedit ulterior că situația sistemului de pensii s-a deteriorat masiv. Încă nu avem resursele să susținem așa ceva, le-am susținut din bani împrumutați”, a explicat el.
Consilierul premierului nu a indicat un procent pentru eventuala indexare a pensiilor în 2027. Consiliul Fiscal recomandă ca ritmul de creștere a cheltuielilor cu pensiile și salariile să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar eventualele majorări să fie făcute cu prudență.
Reducerea prea rapidă a deficitului ar putea provoca o recesiune
Ionuț Dumitru a comentat și scenariile privind evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice. El a avertizat că menținerea deficitului la aproximativ 6% din PIB ar conduce în continuare la creșterea datoriei, chiar dacă nivelul este semnificativ mai mic decât deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024.
Potrivit acestuia, fără măsurile de ajustare adoptate anul trecut, deficitul bugetar ar fi putut depăși 10% din PIB în 2025. Corecția trebuie continuată în următorii ani, însă o reducere bruscă a deficitului ar putea afecta puternic economia.
„Chiar și 6% din PIB este un deficit uriaș. Dacă deficitele rămân în zona în care suntem astăzi, sigur că datoria publică explodează. De aceea este nevoie de o reducere a deficitului și în anii următori”, a spus el.
Consilierul premierului a explicat că o stabilizare imediată a datoriei publice ar presupune o ajustare fiscală foarte dură, cu efecte negative asupra economiei.
„Ca să stabilizezi imediat datoria publică sau chiar să o reduci, ar trebui să ai o corecție fiscală foarte brutală. Ar însemna măsuri draconice care să ajusteze deficitul atât de mult încât datoria să își schimbe traiectoria. Lucrul acesta nu este nici posibil, nici dezirabil, pentru că ai brusca foarte tare economia. Pur și simplu, ai băga economia într-o recesiune profundă”, a avertizat Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, România va trebui să continue reducerea deficitului, însă într-un ritm care să permită economiei să se adapteze.
Ce vrea România de la Trump (și cât costă)
Luka Modric continuă la naționala Croației, la 41 de ani
Vânzătorul care a cucerit alegătorii Germaniei de Est. Cum a transformat Ulrich Siegmund radicalismul într-un produs electoral
Jaf de 9 milioane de euro pe Riviera Franceză: Hoții au luat patru tablouri de Renoir, două le-au aruncat în timp ce fugeau
