Ministerul Finanţelor va analiza dacă este oportună prelungirea perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc asigurări de sănătate, perioadă care expiră la 31 decembrie 2027, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru. Cu toate acestea, el subliniază că nu specialiştii Comisiei Europene indică României ce trebuie să facă cu bugetul naţional de asigurări de sănătate.
Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat, luni seară, la B1 TV, dacă ia în calcul extinderea perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuţia de asigurări de sănătate.
”Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a răspuns Dragoş Pîslaru.
El a afirmat că orice guvern va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului pentru asigurări de sănătate.
Recomandările Comisiei, o ”aparentă bombă”
Pîslaru consideră că informaţiile privind recomandările Comisiei Europene legate de proiectul legii salarizării unitare reprezintă o ”aparentă bombă” şi afirmă că acestea nu reprezintă în niciun caz obligaţii ale României.
"România este o ţară atipică. La noi, corespondenţa tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondenţă tehnică este pur şi simplu o reflecţie a ofiţerilor de proiect de la Comisia Europeană care ne spun: uite ce părere avem noi!", a arătat ministrul.
El a ţinut să precizeze că oficialii europeni nu fac politica fiscală a României.
"Când am auzit titluri de tipul «Comisia Europeană ne impune, ne obligă, ne aşa…». Nimic mai puţin adevărat, este o corespondenţă tehnică, am testat mai multe versiuni, ipoteze, scenarii şi acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat în care spuneau că e mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12, că ar fi mai bine să vă uitaţi la alte surse.
Dar astea nu sunt nişte lucruri care să fie impuse, nu există prerogative de politică fiscală sau de altă natură ale Comisiei Europene. Şi asta pentru toţi românii care să înţeleagă că Bruxelles-ul nu ne obligă la lucruri", a adăugat Dragoş Pîslaru.
Ce propune Comisia
Comisia Europeană a cerut Guvernului, într-o corespondenţă tehnică, să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat iniţial, relatează News.ro.
Comisia Europeană susţine că "există o discrepanţă între fişierul de calcul al impactului financiar şi textul proiectului de lege" în ceea ce priveşte salariile din domeniul sănătăţii. Discrepanţa este estimată de Comisie la aproximativ 1 miliard de lei.
De asemenea, experţii de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei - diferenţa de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei - să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta.
Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuţiei CASS asupra pensiilor. Plata CASS pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei expiră la 31 decembrie 2027.
T.D.
Ziua 1643 Ard trei depozite Ozon rusești. Atac masiv asupra Odesei. Liderii Europei vin la Kiev. Aduc bani și tehnologie pentru Ucraina
Fragmente de drone Gerbera, găsite la Costinești și Gura Portiței. A doua avea încărcătură explozivă
Un consilier BNR acuză „demența politicienilor” și „inconștiența sindicatelor”: Vor urma scăderi dramatice de venituri. Vom mânca iarbă și scoarță de copac
Cristi Chivu, recital la prima etapă din noul sezon de Serie A. Inter, victorie cu un fotbal șampanie
