IMM-urile reclamă un mediu de afaceri tot mai dificil: peste jumătate se așteaptă la scăderi, iar concedierile depășesc angajările - sondaj

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Peste 81% dintre antreprenorii chestionați de IMM România consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026, iar 55% spun că le-au scăzut încasările în ultimele șase luni. Perspectivele rămân pesimiste: 53,5% anticipează reducerea activității, iar peste o treime intenționează să facă disponibilizări, potrivit sondajului online realizat între 24 și 30 septembrie, cu 1.290 de respondenți.

Sondajul online, realizat de IMM România pentru trimestrul III din 2026, arată și o nemulțumire pronunțată față de sprijinul politic pentru antreprenoriat. Reducerea impozitării muncii, scăderea impozitului pe dividende și granturile europene sunt măsurile cerute cel mai frecvent viitorului Guvern.

Peste 81% spun că mediul de afaceri s-a deteriorat

Comparativ cu 2025, 46,5% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat, iar 34,9% că s-a deteriorat foarte mult. Împreună, cele două categorii reprezintă 81,4% dintre participanți.

ADVERTISING

Alți 15,5% spun că situația a rămas la fel și numai 3,1% observă o îmbunătățire. Niciun respondent nu a indicat o îmbunătățire semnificativă.

Evaluarea sprijinului politic este și mai negativă: 59,7% îl consideră nefavorabil antreprenoriatului, iar 27,1% mai degrabă nefavorabil. Doar 1,6%, cumulat, au o percepție favorabilă sau mai degrabă favorabilă. Pentru 10,1%, poziția mediului politic este neutră, iar 1,6% nu pot aprecia.

Cererea scade, costurile cresc

Scăderea cererii este principala problemă pentru 28,8% dintre firmele participante, urmată îndeaproape de creșterea costurilor cu forța de muncă, indicată de 28,5%.

Creșterea prețurilor la electricitate și combustibili este problema principală pentru 20,8%, iar scumpirea materiilor prime și a serviciilor utilizate pentru 11,9%. Alți 10% indică intensificarea concurenței neloiale.

Energia mai scumpă se reflectă direct în activitatea companiilor: 53,2% spun că le-a crescut semnificativ costurile operaționale, iar 18,6% absorb scumpirile pentru a menține prețurile produselor sau serviciilor.

ADVERTISING

În același timp, 9,9% au redus volumul producției. Unele firme au ales investiții pentru diminuarea consumului sau producerea energiei proprii: 6% au decis înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic, iar 3,1% instalarea de panouri fotovoltaice. Pentru 3,9%, scumpirile nu au impact asupra costurilor finale.

Scăderea consumului se vede deja în activitatea firmelor: 55% dintre respondenți spun că le-au scăzut încasările, 11,6% au înregistrat întârzieri de peste 60 de zile la plata datoriilor, iar 10,9% au redus gama produselor sau serviciilor oferite. Alți 8,5% au redus personalul. Doar 3,1% au raportat încasări în creștere.”

Peste jumătate anticipează un recul în următoarele șase luni

Perspectivele pentru perioada următoare rămân pesimiste. O scădere moderată a activității este anticipată de 30,2% dintre respondenți, iar o scădere semnificativă de 23,3%.

ADVERTISING

Alte 27,9% dintre firme estimează stagnare. Numai 9,3% se așteaptă la o creștere moderată, în timp ce tot 9,3% nu pot evalua evoluția viitoare. Niciun participant nu a indicat perspectiva unei creșteri semnificative.

Disponibilizările, mult peste intențiile de recrutare

Majoritatea firmelor participante, 55,8%, vor să păstreze numărul actual de angajați. În rândul celor care pregătesc schimbări, reducerile de personal sunt însă mult mai frecvente decât recrutările.

Astfel, 15,5% intenționează să renunțe la un angajat, 14% să disponibilizeze între două și patru persoane, 3,9% între cinci și șapte, iar 2,3% peste zece persoane.

În total, 35,7% dintre respondenți au în plan disponibilizări, comparativ cu 8,5% care intenționează să angajeze: 6,2% vor să recruteze o persoană și 2,3% între două și patru.

Politicile publice sunt percepute ca o sursă de costuri

Pentru 27,1% dintre respondenți, principalul efect al politicilor publice este creșterea costurilor de funcționare. Alte 21,7% spun că politicile nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor, iar 17,8% că îngreunează dezvoltarea și activitatea acestora.

Birocrația și povara administrativă sunt indicate de 8,5%. În schimb, 6,2% consideră că politicile facilitează accesul la finanțare și programe de sprijin, iar 12,4% nu observă efecte semnificative.

În privința costurilor de conformare și raportare, legislația muncii este cel mai frecvent menționată, de 33,3% dintre participanți. Aceștia reclamă presiunea normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată și detașarea angajaților.

Urmează reglementările privind comerțul și produsele, cu 27,1%, și cele privind protecția datelor personale, digitalizarea și inteligența artificială, cu 18,3%.

Cerințele privind mediul și tranziția verde sunt indicate de 17,7%, raportarea ESG de 8,5%, iar protecția consumatorilor de 7%. Pentru 12,1%, niciunul dintre domeniile de legislație europeană enumerate nu creează costuri semnificative.

Ce îi cer antreprenorii viitorului Guvern

La întrebarea privind principalele trei măsuri pentru susținerea IMM-urilor, cele mai multe opțiuni au fost pentru:

Reducerea impozitării forței de muncă - 68,2%;
Reducerea impozitului pe dividende la 5% - 56,6%;
Acordarea de granturi europene pentru IMM-uri - 43,4%.

Urmează reducerea prețului electricității (41,9%), compensarea scumpirii combustibililor (34,1%), simplificarea obligațiilor de raportare și conformare (26,4%) și facilitarea garanțiilor prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare (20,2%).

Cine a participat la sondaj

Microîntreprinderile reprezintă 55% dintre respondenți, întreprinderile mici 31,8%, cele mijlocii 12,4%, iar întreprinderile mari 0,8%.

Pe domenii, serviciile au cea mai mare pondere, de 42,6%, urmate de transporturi (23,3%), comerț (15,5%), construcții (5,4%), HoReCa și producție (câte 4,7%) și agricultură (3,9%).