Securitatea avea 14.629 de angajați în septembrie 1988, cu puțin peste un an înainte de prăbușirea regimului comunist. Aproape 6.000 lucrau în structurile teritoriale, iar sute de oameni se ocupau numai de filaj, interceptarea convorbirilor și controlarea corespondenței.
Datele exacte, prezentate în premieră de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), provin din documente datate 24 septembrie 1988, păstrate în dosarul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul șef al Departamentului Securității Statului.
Potrivit CNSAS, efectivele erau împărțite astfel:
- aparatul central al Securității, aflat la București – 6.023 de angajați, respectiv 41,17% din total;
- Trupele de Securitate – 2.737 de angajați, adică 18,71%;
- aparatul teritorial, format din structurile celor 40 de județe și Securitatea Municipiului București – 5.869 de angajați, reprezentând 40,12%.
În total era inclus și personalul muncitor civil, format din aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar. Erau muncitori calificați, tehnicieni, șoferi, specialiști în telecomunicații, constructori, dactilografe și secretare, precum și angajați ai tipografiei, depozitelor și gospodăriilor anexe ale Ministerului de Interne.
Sute de oameni urmăreau, ascultau și controlau scrisorile
Aparatul central concentra principalele structuri de informații, contraspionaj, filaj și interceptări ale regimului. Direcția a IV-a, responsabilă de contrainformațiile militare, avea 1.022 de angajați, iar Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă – 772.
Unitatea Specială „F”, care se ocupa de filaj, observație stradală și investigații, avea 745 de angajați. Aceștia formau, potrivit CNSAS, „echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim”.
Alte 466 de persoane lucrau în Unitatea Specială „T”, care se ocupa de interceptări și ascultări. Angajații acestei structuri deserveau aparatele folosite pentru ascultarea telefoanelor și supravegherea ambientală.
Controlul scrisorilor, coletelor și al altor trimiteri poștale interne și internaționale revenea Unității Speciale „S”, care avea 356 de angajați la București.
În județe, această activitate era desfășurată prin birouri sau compartimente speciale, „de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari”, arată CNSAS.
Direcția I, responsabilă de supravegherea politică, socială și culturală a populației, avea 103 angajați la nivel central. Menirea sa era, potrivit CNSAS, „supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice”.
Direcția a II-a avea 152 de angajați la centru și supraveghea obiectivele economice strategice, ministerele, fabricile, uzinele, combinatele și întreprinderile agricole de stat. Direcția a III-a, dedicată contraspionajului și monitorizării reprezentanțelor străine, avea 213 angajați.
Capitala și județele strategice, sub supraveghere masivă
Securitatea Municipiului București avea 557 de angajați și era cea mai mare structură teritorială din țară. Celelalte 40 de inspectorate județene însumau 5.312 angajați, cu o medie de aproximativ 132 pentru fiecare județ.
Efectivele erau mai mari în zonele considerate importante din punct de vedere economic, industrial sau strategic.
După București, cele mai numeroase structuri erau cele din Constanța, cu 285 de angajați, Timiș, cu 271, Prahova, cu 261, Cluj, cu 251, și Brașov, cu 212.
CNSAS explică dimensiunea acestor efective prin importanța portului Constanța, poziția de frontieră a județului Timiș, rafinăriile și industria petrolieră din Prahova, precum și rolul universitar, cultural ori industrial al orașelor Cluj și Brașov.
La polul opus, cel mai mic aparat județean era în Covasna, unde lucrau 73 de persoane. Sălaj și Ialomița aveau câte 76, Călărași – 78, iar Giurgiu – 81.
Doar 22 de femei aveau funcții de conducere
În Securitate lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților. Dintre acestea, 954 se aflau în aparatul central, 1.089 în structurile teritoriale și 254 în Trupele de Securitate.
Femeile lucrau mai ales în domeniile tehnice și administrative, însă accesul lor la conducere era extrem de redus.
Doar 22 de femei ocupau funcții de conducere în întregul aparat al Securității: 11 la nivel central și 11 în teritoriu. Nicio femeie din Trupele de Securitate nu avea o asemenea funcție.
„La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție”, precizează CNSAS.
În ansamblu, Departamentul Securității Statului era alcătuit în proporție de 84,30% din bărbați.
Céline Dion a revenit, după șase ani de pauză: Lacrimi, o voce încă puternică și triumful din „All by Myself” (Video)
Liderii europeni se reunesc în „orașul lui Moș Crăciun”, cu ochii pe Arctica. De ce participă și Nicușor Dan
Horoscop zilnic: 14 septembrie
Și-a pierdut vederea pe front, dar a găsit un nou drum în sport: Povestea lui Brad Snyder, cel care a învățat să înoate din nou în întuneric
