Același îndemn la economisirea energiei poate însemna pentru unii responsabilitate, iar pentru alții întoarcerea la restricții și lipsuri. Reacționăm la mesajele de astăzi și prin experiențele trecutului, explică psihoterapeutul Yolanda Crețescu. Ca să înțelegem ce ne sperie, avem nevoie să deosebim pericolul concret de frica reactivată și amenințarea nevoilor de bază de dificultatea de a renunța la confortul obișnuit.
Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, președinta Asociației Happy Minds și fondatoarea DepreHub, primul hub antidepresie din România, este invitata Adrianei Nedelea la podcastul SpotMedia.ro „Cum supraviețuim?”.
Același mesaj, două reacții diferite
Recomandarea autorităților de a reduce voluntar consumul de energie în orele de vârf a provocat reacții opuse. Unii au considerat firesc să economisească o resursă, în timp ce alții au asociat mesajul cu austeritatea din comunism.
Diferența vine din felul în care fiecare își interpretează situația. Pentru unii, economisirea nu amenință siguranța personală. Pentru cei care au trăit restricțiile, mesajul poate reactiva frica de atunci, explică Yolanda Crețescu.
„Cei care au spus «OK, este bine să fim responsabili, să gestionăm o resursă» - e fără o problemă majoră pentru siguranța mea.”
În schimb, oamenii care au cunoscut lipsurile pot răspunde la prezent prin ceea ce au trăit cu zeci de ani în urmă: „Cei care au trăit-o, când au auzit «facem o rezervă», «controlăm», s-au dus în 1986, în 1989 și au vorbit atunci despre asta. Și atunci, cum ne raportăm la realitatea de azi?”
Când percepem mediul ca fiind periculos, încercăm să ne apărăm. Furia din online poate fi o astfel de reacție, chiar dacă persoana căreia îi răspundem nu ne amenință direct, spune psihoterapeutul.
„Deși persoana respectivă, prin postarea aceea, nu mă jignește, nu mă amenință, nu-mi provoacă rău, eu îi comentez cu ură și jigniri. Nici nu mă cunoaște.”
Întrebarea care ne poate aduce înapoi la situația concretă este: care este pericolul real pe care îl trăiesc astăzi?
Ne temem pentru siguranța noastră sau pentru nivelul de trai?
Aceeași întrebare contează când ne gândim la scumpiri și la pierderea veniturilor. Putem trece de la o dificultate prezentă la un întreg scenariu despre viitor: îmi voi pierde locul de muncă, nu voi mai putea susține școala copilului, nu voi mai avea ce pune pe masă.
Ca să vedem ce avem de făcut, trebuie să înțelegem de unde vine frica și cât din scenariu se întâmplă acum.
„Când vorbesc despre frica de a nu avea ce mânca, cam în ce ani sunt? Când am experimentat eu pentru prima dată această frică? De la cine am auzit-o? Sunt oare în 1986 sau în 2026? Este o criză a mea acum sau mintea mea a mai trăit asta cândva? Cam în ce an a fost? Este a mea sau este a generațiilor anterioare? Mama, tata mi-au spus, nu știu, «o să murim de foame». Tu ai trăit vreodată această sintagmă?”
Ceea ce am auzit în familie poate rămâne un reper chiar și când situația concretă este diferită.
„Avem nevoie un pic să înglobăm într-o realitate cotidiană cu noi. Nu a istoriei noastre”, explică Yolanda Crețescu.
Iar felul în care ne adaptăm depinde și de capacitatea de a face distincția între renunțarea la un anumit statut material și amenințarea siguranței, a adăpostului și hranei.
Vin la cabinet, spune Yolanda Crețescu, persoane de 40–55 de ani, din mediul urban, cu venituri medii sau peste medie, care resimt puternic scăderea nivelului de trai. Pentru ele, păstrarea vieții de până acum devine o preocupare apăsătoare.
Cât ne costă să păstrăm confortul obișnuit?
În plus, comparația cu ceilalți poate face mai greu de acceptat o schimbare. Pe social media, vedem laolaltă vacanțele și experiențele mai multor persoane și ajungem să le dorim pe toate pentru noi.
Adaptarea devine mai ușoară când ne uităm la propriile nevoi și la lucrurile de care ne putem lipsi. Psihoterapeutul dă exemple de oameni care au schimbat locuința, au renunțat la mașină sau au găsit alte feluri de a se bucura de timpul liber.
„Văd în cabinet oameni care reușesc foarte repede să-și vândă apartamentul din oraș și să se întoarcă într-un rural, să meargă cu mijlocul de transport în comun și să renunțe la mașina proprie, să învețe să găsească bucurii mai simple și nu călătoriile în exterior. Deci, cumva, noi putem să ne adaptăm dacă scăpăm de comparația socială.”
Ce merită păstrat și la ce putem renunța depinde de fiecare. Ca să decidem, avem nevoie să știm ce ne face bine și ce preț plătim pentru nivelul de confort pe care încercăm să îl menținem.
„Este mai important să rămân sănătos mental? Sau este mai important să rămân în status quo-ul în care am trăit? […] Ce ai nevoie? Ce-ți place? Ce-ți face rău? Care este minimum necesar pentru a fi bine? Care este prețul pe care îl plătesc pentru un optim? […] Ce înseamnă pentru mine minimum necesar pentru a rămâne liniștit? Plătesc cu sănătatea mea?”, sunt întrebările pe care recomandă Yolanda Crețescu să ni le punem.
Ce mai puteți afla dacă ascultați integral podcastul
- Cum ajung fricile părinților să fie trăite de copii: îngrijorările legate de bani, locul de muncă sau viitor și presiunile pe care le transferăm asupra lor fără să ne dăm seama.
- De la hiperprotecție la presiunea performanței: copiii cărora le rezolvăm toate problemele, apoi le cerem să fie independenți, să suporte eșecurile și să știe deja ce vor face în viață.
- Cum acționează burnoutul moral: dezamăgirile repetate, pierderea nuanțelor și tendința de a împărți lumea în buni și răi.
- De ce ajungem să trăim toate crizele lumii: expunerea la pericole pe ecran și diferența dintre ce este posibil, probabil și iminent.
- Când așteptăm ajutor de la oameni care nu ni-l pot oferi: relațiile care și-au consumat resursele și nevoia de a vedea cine ne poate sprijini acum.
- Diferențele de valori în cuplu: când unul caută siguranță financiară, iar celălalt afecțiune și apropiere, fiecare poate simți că nu primește ceea ce are nevoie.
- Alegerea unei profesii într-o lume schimbată de AI: ce se întâmplă când tinerii se pregătesc pentru o „meserie de aur”, iar perspectivele ei se schimbă înainte să termine facultatea.
Vezi sau ascultă podcastul integral. Abonează-te pentru a fi anunțat când apare următorul episod din podcastul SpotMedia.ro, „Cum supraviețuim?”.
„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. Cum ne schimbă crizele mintea, emoțiile și felul în care trăim? Cum ne afectează psihic instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică? În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu specialiști din psihologie, sociologie, neuroștiințe și domenii conexe, explicații și soluții pentru a înțelege mai bine ceea ce trăim. Podcastul îl găsiți pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
De ce tindem să mergem spre stânga? O descoperire întâmplătoare i-a pus pe cercetători pe urmele unui mister
FCSB, anunț despre revenirea lui Denis Drăguș
Aspirina, declinul creierului și demența. Ce au descoperit oamenii de știință
Haos la Paris. Șeful poliției: Protestul elevilor a scăpat de sub control (Video)
