Un profesor cubanez de dans stabilit în Rusia este suspectat că l-a recrutat și coordonat pe fostul militar columbian trimis în România pentru a incendia mai multe obiective din Bragadiru. Atacul, care ar fi putut afecta alimentarea cu gaze pentru vreo 25.000 de consumatori, a fost dejucat de autoritățile române.
Atacul pregătit în România era parte a unei campanii mai ample de sabotaj, care a vizat mai multe țări europene. Aceeași rețea este suspectată că a organizat incendieri, tentative de atac și misiuni de recunoaștere în Polonia, Cehia și Lituania. Recruții erau găsiți pe Facebook și Telegram, plătiți mai întâi să fotografieze diferite obiective, apoi trimiși să le incendieze.
Informațiile apar într-o investigație realizată timp de mai multe luni de DW, televiziunea publică spaniolă RTVE, LRT din Lituania și ČT din Cehia. Jurnaliștii au analizat dosare judiciare confidențiale, documente oficiale, baze de date obținute în urma unor scurgeri de informații și conținut de pe rețelele sociale. De asemenea, au discutat cu autorități de securitate și persoane implicate în anchete.
Cine este profesorul de dans
Coordonatorul reţelei a fost identificat drept Oemis Ramagoza Durruthy (foto stânga), un cubanez care locuiește de cel puțin șapte ani în Rusia și care deține cetățenia rusă.
Timp de mai mulți ani, el a avut o viață publică legată de dans. A lucrat ca profesor de bachata și salsa în Petrozavodsk și a fost asociat studioului Made in Cuba.
În mediul online ar fi folosit mai multe identități: „Dios”, „Dios 111”, „Adrian Zans”, „Ismael Zans” și „Roma Martinelli”. Prin intermediul lor, ar fi căutat persoane din comunitățile latino-americane dornice să muncească în Europa sau să meargă să lupte în Ucraina.
Potrivit investigației, Ramagoza ar fi recrutat în 2024 cel puțin 12 persoane, majoritatea vorbitoare de spaniolă. Printre ele se aflau foști militari, muncitori migranți și oameni aflați în dificultăți financiare.
„Investigația arată cum serviciile ruse de informații acționează dincolo de frontiere și continuă să vizeze noi grupuri pentru campaniile lor de sabotaj”, a declarat Mathias Bölinger, coordonatorul echipei de investigații a DW.
Fostul militar trimis în România
Persoana recrutată pentru operațiunea din România e Luis Alfonso Murillo Diosa (foto dreapta), un cetățean columbian care făcuse parte din forțele armate ale țării sale între 2009 și 2015.
În martie 2024, Murillo a intrat în grupuri de Facebook destinate persoanelor interesate să meargă să lupte în Ucraina. Acolo ar fi fost contactat de „Adrian Zans”, după care discuția s-a mutat într-un grup privat de Telegram, unde apărea pseudonimul „Dios”.
Potrivit RTVE, ambele identități îi aparțineau profesorului cubanez. Documentele analizate de jurnaliști arată că Murillo avea probleme financiare și căuta o modalitate de a câștiga bani.
Columbianului i s-ar fi oferit bani pentru a veni în România, a identifica țintele și a realiza fotografii și filmări. Biletele de avion, cazarea și celelalte cheltuieli i-au fost achitate în avans.
Murillo a călătorit pe ruta Medellín–Madrid–Mykonos–București și a ajuns în România pe 28 iulie 2024.
Ce trebuia să incendieze la Bragadiru
Țintele se aflau în zona orașului Bragadiru, în apropierea unui complex unde existau un depozit de materiale reciclabile, două sonde de extracție a țițeiului și o stație de reglare și măsurare a gazelor naturale.
Murillo ar fi primit hărți și capturi de ecran care indicau amplasarea obiectivelor, precum și rutele de acces și retragere. Pe 29 iulie 2024, a cercetat zona, iar în noaptea următoare a revenit pentru a-și continua misiunea, moment în care a fost identificat de autoritățile române.
El urma să primească 1.500 de dolari pentru fotografii și filmări și încă 1.500 de dolari pentru incendierea obiectivelor și înregistrarea atacului.
Consecințele ar fi putut fi mult mai grave decât sugera suma oferită. Potrivit RTVE, anchetatorii au calculat că un atac asupra rețelei de gaze putea afecta alimentarea a aproape 25.000 de consumatori, inclusiv unități de învățământ.
Sabotajul nu a mai avut loc. Murillo a fost condamnat, între timp, în România la șase ani de închisoare.
Ce a stabilit SRI
Serviciul Român de Informații a anunțat încă din ianuarie 2025 că operațiunea fusese organizată din Rusia și că Murillo aparținea unei rețele extinse de sabotori care acționau în mai multe țări europene.
Potrivit comunicatului SRI, columbianul primise un instructaj prestabilit și fotografii pe care erau indicate explicit țintele. El trebuia să documenteze fiecare etapă și să le trimită coordonatorilor imagini care să confirme că respecta instrucțiunile.
SRI a explicat că intermediarul care organiza operațiunea recruta persoane pe rețelele sociale, cumpăra biletele, achita cazarea și transmitea misiunea, destinația și țintele prin aplicații criptate.
Documentarea foto-video urma să fie folosită și în campanii de propagandă. După reținerea lui Murillo, canale rusești de Telegram au susținut în mod fals, folosind imagini de la alte incendii, că un „centru logistic” cu combustibil destinat Ucrainei fusese distrus la Bragadiru.
În realitate, atacul fusese împiedicat. Propaganda a folosit imaginile unui incendiu provocat de un scurtcircuit în localitatea Bragadiru din județul Teleorman, confundată intenționat cu orașul Bragadiru din Ilfov.
De la fotografii la incendieri
Recrutarea începea de multe ori cu o ofertă aparent banală. Persoanelor contactate li se propuneau între 100 și 300 de euro pentru fotografierea unei clădiri sau pentru o deplasare. Dacă executau prima sarcină, primeau treptat misiuni mai periculoase.
După contactul inițial pe Facebook, discuțiile se mutau pe Telegram, unde erau transmise instrucțiuni mai precise. Pentru atacul din Praga, de exemplu, unui recrut i-au fost plătiți 3.000 de dolari.
Acești oameni sunt descriși drept „agenți de unică folosință”. Nu sunt spioni profesioniști, nu cunosc întreaga rețea și pot fi abandonați imediat după încheierea misiunii sau dacă sunt arestați.
„Dacă cineva dintr-o țară terță poate face treaba eficient și ieftin, există puține motive pentru ca Rusia să nu-l folosească”, a explicat Keir Giles, expert în Rusia la Chatham House.
Atacuri în mai multe țări europene
Rețeaua este suspectată că a organizat incendierea a două firme cu materiale de construcții din Polonia și a unor autobuze dintr-un depou din Praga. În Lituania, mai multe persoane au încercat să incendieze echipamente destinate armatei ucrainene.
Ținta lituaniană era compania TVC Solutions din Šiauliai, unde se aflau 19 stații mobile pentru analiza spectrului radio, care puteau fi folosite la detectarea dronelor. Echipamentele depozitate acolo aveau o valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro.
Operațiunea a fost împărțită între mai multe persoane: unele au cercetat obiectivul, altele au cumpărat materialele inflamabile, iar o altă persoană a fost trimisă din Rusia pentru a verifica rezultatul atacului.
Nouă dintre persoanele despre care investigația afirmă că au fost recrutate de Ramagoza se află în arest în UE, iar două au fost condamnate. La solicitarea procurorilor lituanieni, profesorul cubanez a fost dat în urmărire internațională.
Procurorii leagă operațiunile de GRU, serviciul rus de informații militare. Ramagoza este descris drept un intermediar important, care ar fi recrutat oameni, organizat călătorii, rezervat cazări și transmis instrucțiuni.
Documentele publice nu demonstrează însă că el conducea întreaga rețea sau că lua deciziile privind alegerea țintelor. Anchetatorii descriu un sistem cu mai multe niveluri, conceput astfel încât executanții să nu știe cine se află la capătul lanțului de comandă.
