Dacă tensiunea arterială, greutatea sau pulsul pot fi măsurate cu ușurință, sănătatea creierului rămâne mult mai greu de evaluat. Însă progresele în imagistică, inteligența artificială și analiza datelor personale deschid noi posibilități: de la analize de sânge capabile să detecteze semne timpurii ale unor boli neurodegenerative până la indicatori precum variabilitatea ritmului cardiac, somnul sau performanța cognitivă.
Nu există încă un test unic care să arate cât de sănătos este creierul sau dacă schimbările stilului de viață dau rezultate, însă cercetătorii dezvoltă tot mai multe instrumente pentru a-l evalua, scrie New Scientist.
Deși scanările cerebrale pot evidenția tumori, hemoragii sau leziuni, ele nu sunt recomandate ca rutină persoanelor sănătoase, deoarece pot identifica modificări accidentale care generează anxietate și investigații inutile.
Analizele de sânge pot identifica deficiențe de vitamine sau dezechilibre hormonale care pot provoca pierderi de memorie și afectarea funcțiilor cognitive. În plus, testele pentru beta-amiloid și tau pot detecta semne asociate bolii Alzheimer înainte de apariția simptomelor. Abordarea este promițătoare, dar aceste teste nu sunt recomandate în general persoanelor fără simptome.
Între timp, analize experimentale de sânge încearcă să detecteze inflamația cerebrală prin „specks”, aglomerări de proteine eliberate de celulele imunitare ale creierului, a căror formă și dimensiune ar putea indica un risc crescut de Parkinson sau Alzheimer cu până la cinci ani înainte de apariția simptomelor.
Astfel de teste nu sunt încă disponibile pe scară largă. Pentru persoanele preocupate de funcția cerebrală, medicul de familie poate evalua memoria, concentrarea și orientarea.
Pentru cei care nu sunt neapărat preocupați de identificarea unei anumite boli, ci vor doar să știe dacă creierul lor este într-o stare bună, răspunsul s-ar putea afla la încheietura mâinii. Datele colectate de ceasurile inteligente, care monitorizează somnul, activitatea fizică și ritmul cardiac pentru evaluarea sănătății fizice, ar putea oferi indicii și despre sănătatea creierului.
Un indicator al sănătății creierului este somnul
Somnul nu este doar o stare de refacere, ci un proces în care ritmurile neuronale sincronizate contribuie la eliminarea deșeurilor din creier prin sistemul glinfatic. Somnul de proastă calitate poate afecta eliminarea unor substanțe precum beta-amiloidul și tau, markeri specifici ai bolii Alzheimer.
Un posibil indicator indirect este variabilitatea ritmului cardiac (HRV), care măsoară micile variații ale intervalului dintre bătăile inimii. O HRV scăzută a fost asociată cu mai multe afecțiuni cognitive și mintale, iar cercetările recente sugerează că ar putea oferi indicii despre eficiența cu care creierul își elimină deșeurile. Ideea nu a fost încă testată direct, iar dovezile sunt preliminare.
Un singur scor pentru sănătatea creierului?
Cercetătorii încearcă să combine mai multe informații într-un singur indicator. Indicele sănătății creierului (BHI) reunește date provenite din patru tipuri de scanări RMN și poate reflecta mai bine funcționarea cognitivă și îmbătrânirea sănătoasă decât evaluarea unei singure caracteristici a creierului. Educația pare să îmbunătățească indicele, în timp ce fumatul, diabetul de tip 2 și hipertensiunea îl afectează negativ.
Instrumentul trebuie încă perfecționat, dar combinarea mai multor factori ar putea oferi o imagine mai relevantă asupra sănătății creierului.
În 2024, Comisia Lancet pentru Prevenția, Intervenția și Îngrijirea Demenței a arătat că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin abordarea a 14 factori legați de stilul de viață, printre care fumatul, diabetul, activitatea fizică, izolarea socială și pierderea auzului.
„Stilul de viață este această componentă uriașă, asupra căreia putem acționa și la care oamenii pot începe să lucreze”, spune Christin Glorioso, fondatoarea NeuroAge Therapeutics.
Cercetările arată că vârsta biologică a creierului poate fi diferită de vârsta cronologică. Persoanele cu un creier biologic mai „bătrân” prezintă un risc mai mare de Alzheimer și declin cognitiv, în timp ce un creier cu cinci ani mai „tânăr” ar putea compensa efectul unei copii a genei APOE4.
„Așa că m-am gândit: «Bine, dacă obiectivul este să am un creier cu cinci ani mai tânăr, cum pot să urmăresc vârsta creierului meu și ce funcționează?» Și așa am ajuns la testul NeuroAge”, spune Glorioso.
Pachetul complet costă 1.398 de dolari și include un RMN, analiza genetică, evaluări cognitive și o consultație.
O abordare mai amplă este BrainHealth Project, care urmărește în timp performanța cognitivă, stilul de viață și indicatori precum HRV. Lori Cook de la Universitatea Texas din Dallas, care se numără printre fondatorii proiectului, subliniază că sănătatea creierului depășește memoria și viteza de reacție.
„Definim sănătatea creierului nu doar prin performanța cognitivă, ci și prin prisma definiției Organizației Mondiale a Sănătății, care include factori sociali și emoționali – cât de conectat social ești, cum gestionezi stresul și în ce activități te implici”, spune Cook.
Studiul își propune să includă până la 100.000 de persoane pe parcursul a 10 ani, iar scopul este urmărirea progresului individual, nu compararea cu un standard „normal”.
Primele rezultate sugerează că somnul susține funcționarea cognitivă, compasiunea poate avea efecte pozitive asupra cogniției, iar multitaskingul poate fi nociv.
C.S.
