Căldura excesivă nu ne afectează doar corpul, ci și starea de spirit. Temperaturile ridicate obligă organismul să depună un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura normală, iar acest proces poate duce la iritabilitate, oboseală, dificultăți de concentrare și chiar la reacții emoționale mai intense. Specialiștii explică de ce devenim mai irascibili în zilele caniculare și oferă recomandări practice pentru a face față mai bine efectelor căldurii asupra corpului și minții.
Studiile arată că, în zilele foarte călduroase, cresc nivelurile de agresivitate, numărul incidentelor de furie în trafic, al actelor de violență și chiar al prezentărilor la camerele de gardă pentru probleme de sănătate mintală. Această creștere poate fi explicată prin efectele în lanț pe care temperaturile ridicate le declanșează în organismul nostru, conform experților citați de The Guardian.
Atunci când este foarte cald, organismul intră într-un regim de funcționare intensă, încercând să mențină temperatura internă într-un interval sigur, de regulă între 36,1°C și 37,2°C.
Unul dintre primele răspunsuri ale organismului este dilatarea sistemului vascular – vasele de sânge și limfatice, precum arterele și venele, se lărgesc pentru a permite circulația unui volum mai mare de sânge. Astfel, sângele ajunge mai aproape de suprafața pielii, iar căldura acumulată în interiorul corpului poate fi eliminată mai ușor. Pentru a răci corpul, inima trebuie să pompeze mai mult sânge, ceea ce determină creșterea ritmului cardiac.
Dilatarea vaselor de sânge declanșează și procesul de transpirație. Deși transpirația ajută la răcirea organismului, transpirația excesivă poate duce la deshidratare, care, la rândul ei, provoacă crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și modificări emoționale.
Totuși, nu toți oamenii resimt căldura în același mod și nu există o definiție universală a ceea ce înseamnă „foarte cald”. În general, atunci când temperaturile ajung la aproximativ 30–35°C sau mai mult, organismul începe să fie supus unui stres suplimentar.
Unele persoane sunt mult mai sensibile la căldură din cauza modului în care corpul lor își reglează temperatura sau în funcție de mediul în care au crescut. În schimb, cei care au trăit în regiuni cu climă caldă sunt, de regulă, mai bine adaptați și tolerează mai ușor temperaturile ridicate.
Persoanele în vârstă și copiii mici au mai multe dificultăți în reglarea temperaturii corporale. În plus, anumite medicamente, precum antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele sau medicamentele pentru tensiune arterială, pot îngreuna procesul natural de răcire a organismului.
„Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate și cei care lucrează sau fac exerciții fizice în aer liber sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare”, spune Susan Albers, psiholog clinician la Cleveland Clinic.
Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi tendința spre nevrotism, cresc probabilitatea unor reacții emoționale mai intense în condiții de căldură, adaugă Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Washington State University.
Disconfortul pe care temperaturile ridicate ni-l creează influențează modul în care reacționăm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Răspunsurile fiziologice la căldură – ritmul cardiac accelerat, transpirația și senzația de lipsă de aer – seamănă cu manifestările stresului emoțional.
De exemplu, dacă observi că îți bate inima mai repede și cineva spune ceva enervant, este posibil să interpretezi această accelerare a pulsului ca pe un semn al furiei sau iritării, deși ea este, în realitate, doar reacția organismului la căldură.
„Dacă organismul tău nu ar depune acest efort și pulsul ar fi mai scăzut în aceeași situație, probabil ai ridica din umeri și ai considera că persoana respectivă este doar nepoliticoasă, fără să te simți atât de iritat”, explică Meidenbauer.
În plus, căldura afectează și calitatea somnului, ceea ce reduce și mai mult capacitatea noastră de a face față stresului și frustrării, adaugă Craig Sawchuk, psiholog la Mayo Clinic din Rochester.
Cum putem gestiona mai bine temperaturile ridicate?
„Este esențial să fim pregătiți și conștienți de modul în care reacționăm”, spune Meidenbauer. Ea recomandă să fim atenți la felul în care organismul și starea de spirit răspund la căldură și să urmărim prognoza meteo pentru a încerca să evităm cele mai călduroase perioade.
„Supraîncălzirea poate face creierul să se simtă suprastimulat”, spune Albers, care recomandă să intrăm într-un spațiu cu aer condiționat, să stam câteva minute într-o cameră întunecată sau să ne stropim fața cu apă rece pentru a ne calma sistemul nervos. De asemenea, este util să avem la îndemână un kit pentru răcorire, care poate să includă o sticlă reutilizabilă cu apă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, cremă cu protecție solară și plicuri cu electroliți pentru rehidratare.
C.S.
Ziua 1606 Ucraina lovește masiv Moscova, cu 370 de drone. Ard depozite petroliere Wildberries. Zelenski, schimbări în conducerea SBU și a Poliției (Video)
FCSB începe în forță noul sezon. Meci excelent făcut de Octavian Popescu
Ce spun și ce nu spun documentele declasificate de Trump despre presupusele fraude electorale
Cum funcționează sistemele de monitorizare a șoferului, care devin obligatorii. Nu stochează imaginile
