Valul de căldură care afectează în aceste zile Europa ar fi fost aproape imposibil de produs în urmă cu doar 50 de ani, iar explicația este una cât se poate de clară, spun oamenii de știință: schimbările climatice provocate de activitatea umană amplifică rapid frecvența și intensitatea fenomenelor extreme.
Concluzia aparține unei analize realizate de organizația World Weather Attribution (WWA), citată de Euronews. Cercetătorii spun că temperaturile record din această săptămână sunt o nouă dovadă că încălzirea globală accelerează și avertizează că episoade similare vor deveni din ce în ce mai frecvente.
Un val de căldură care, în 1976, aproape că nu putea exista
Europa traversează unul dintre cele mai severe episoade de caniculă din ultimii ani. În Franța s-a înregistrat cea mai călduroasă zi din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce Marea Britanie a avut cea mai fierbinte zi de iunie din toate timpurile, cu 36,1 grade Celsius. În weekend, meteorologii estimează temperaturi de până la 41 de grade în unele regiuni din Ungaria, Bulgaria și Cehia.
Potrivit analizei WWA, temperaturile maxime și minime înregistrate în timpul acestui episod ar fi fost „aproape imposibil” de atins în climatul anului 1976, adică acum cinci decenii.
Mai mult, dacă un val de căldură similar s-ar fi produs în condițiile climatice de atunci, ar fi fost cu aproximativ 3,5 grade Celsius mai rece decât cel actual.
Explicația ține atât de configurația atmosferică – un sistem persistent de înaltă presiune care a blocat masele de aer fierbinte deasupra continentului și a adus aer cald din Sahara –, cât și de încălzirea globală, care amplifică efectele acestor fenomene.
„Știința este clară în privința modului în care schimbările climatice agravează valurile de căldură. Emisiile continue de combustibili fosili sunt direct responsabile pentru perturbările pe care oamenii le resimt în această săptămână în locuințe, școli și la locurile de muncă”, a declarat Theodore Keeping, cercetător la Imperial College London.
El avertizează că ritmul schimbărilor este alarmant: Europa înregistrează recorduri de temperatură la intervale tot mai scurte, iar anul acesta fenomenul s-a repetat în luni consecutive.
Nopțile tropicale au devenit de 100 de ori mai probabile
Studiul scoate în evidență și o altă tendință îngrijorătoare: nopțile tropicale, în care temperatura nu scade sub 20 de grade Celsius, sunt astăzi de aproximativ 100 de ori mai probabile decât erau în timpul marelui val de căldură european din 2003.
Aceste nopți reprezintă un risc major pentru sănătate, deoarece organismul nu mai reușește să se răcorească și să se refacă după căldura acumulată în timpul zilei. Cercetările arată că temperaturile ridicate din timpul nopții sunt asociate cu o creștere a mortalității, mai ales în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu afecțiuni cronice.
Analiza WWA arată că, dintre cele 854 de orașe evaluate din 30 de țări europene, aproape jumătate au depășit sau sunt pe cale să depășească recordurile pentru sfârșitul lunii iunie în ceea ce privește indicele WBGT (Wet Bulb Globe Temperature), indicator folosit pentru a măsura stresul termic resimțit de organism.
Un studiu publicat recent în revista Nature estimează că în sudul Spaniei, Italiei, Greciei și Turciei unele regiuni vor avea, față de anii 1970, cu până la 40 de zile suplimentare pe an cu stres termic sever.
ONU: „Schimbările climatice scapă de sub control”
Secretarul executiv al Convenției ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, spune că valul de căldură confirmă ceea ce comunitatea științifică avertizează de ani de zile.
„Căldura extremă bate record după record în Europa, iar știința este foarte clară în privința cauzei: schimbările climatice scapă de sub control”, a declarat acesta.
Potrivit ONU, arderea combustibililor fosili – cărbune, petrol și gaze naturale – este responsabilă pentru aproximativ 68% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și pentru aproape 90% din emisiile de dioxid de carbon.
Simon Stiell susține că soluțiile sunt deja cunoscute: accelerarea tranziției către energie curată, protejarea pădurilor și investițiile în adaptarea la schimbările climatice.
Cercetătorii resping teoria legată de El Niño
Autorii analizei spun și că valul de căldură nu poate fi pus pe seama fenomenului natural El Niño, așa cum au sugerat unele relatări din presă.
Deși El Niño influențează temperaturile globale, efectele sale se resimt în principal în regiunile tropicale, iar eventualele consecințe asupra Europei apar, de regulă, în toamnă și la începutul iernii, nu în luna iunie.
„Noi, oamenii de știință, începem să avem impresia că repetăm același mesaj an după an. Da, aceasta este schimbarea climatică. Da, noi o provocăm. Nu, nu este El Niño. Da, avem soluțiile. Nu, nu le aplicăm suficient de repede”, a spus Friederike Otto, profesoară la Imperial College London.
Ea avertizează că întrebarea nu mai este dacă schimbările climatice există, ci ce fel de viitor își doresc societățile și dacă sunt dispuse să ia măsurile necesare pentru a-l asigura.
G.P.
