TVR poate fi reconstruită, inclusiv prin desființarea actualei forme și reînființarea pe alte baze, spune Adriana Săftoiu, fostul președinte-director general al televiziunii publice.
Într-un interviu acordat SpotMedia, în dialog cu Adriana Nedelea, Săftoiu descrie o instituție în care relațiile de familie ajung până la conducere, unii angajați chiulesc fără să fie sancționați, iar schimbarea șefilor odată cu majoritățile parlamentare întreține influența politică, dar și neîncrederea publicului.
TVR ar putea fi desființată și reconstruită. Dar întâi trebuie schimbate regulile
Schimbarea repetată a directorilor nu poate rezolva problemele televiziunii publice, explică Adriana Săftoiu. Un manager are nevoie de timp pentru a schimba programele, modul de lucru și relația cu publicul, însă conducerea TVR rămâne vulnerabilă la schimbările politice.
Din 1990, televiziunea a avut aproximativ 24 de președinți-directori generali, dintre care numai doi și-au dus mandatul până la capăt.
Întrebată dacă soluția ar putea fi desființarea și reconstruirea instituției, Săftoiu nu a exclus această variantă: „Nu neg că ar putea fi o soluție, dar nu în sensul de a o desființa definitiv, ci de a desființa ceea ce este acum și de a reînființa televiziunea publică pe altă lege, în primul rând.”
O asemenea decizie ar trebui însă precedată de schimbarea legislației, a criteriilor de recrutare și a modului de numire a conducerii. Altfel, noua instituție n-ar face decât să replice problemele celei vechi.
Eficient ar fi, spune Săftoiu, să se separe funcția de președinte al Consiliului de Administrație de cea de director general și să fie mai bine reprezentată societatea civilă în Consiliu. Pentru că, în actuala formulă, conflictele dintre partide se transferă în conducerea TVR.
„Cine deține televiziunea și radioul, vezi Doamne, poate să manipuleze publicul”
De ce nu este reformată televiziunea publică? Răspunsul Adrianei Săftoiu este direct: „Nu-mi face plăcere să o spun, dar chiar cred că e în interesul clasei politice.”
Ea susține că există în zona politică ideea că televiziunea și radioul public pot fi folosite pentru influențarea publicului. „Clasa politică rămâne captivă acestei gândiri: cine deține televiziunea și radio-ul, vezi Doamne, poate să manipuleze publicul.”
Săftoiu spune că tocmai schimbarea repetată a conducerii celor două instituții, odată cu schimbarea majorității parlamentare, contribuie la această percepție.
„Pur și simplu, de fiecare dată când se schimbă majoritatea parlamentară, printre primele mișcări pe care le vezi e să schimbi conducerea celor două instituții. Oare ce să însemne asta?”.
În opinia sa, politicienii rămân captivi ideii că televiziunea și radioul public pot fi folosite pentru influențarea cetățenilor. Dar tocmai această percepție îi poate îndepărta pe oameni de cele două instituții: publicul presupune că informația servește puterea politică a momentului.
Săftoiu spune că, în mandatul său, nu a primit solicitări de intervenție editorială. Explică însă cât de ușor poate fi transmisă o comandă politică prin conducerea televiziunii: „Un PDG poate să ceară unui redactor-șef, unui director de direcție să dea sau să nu mai dea o știre, să o repete sau să n-o repete, să o facă într-un fel sau în alt fel. Sigur că se poate.”
Influența nu se limitează la știri. Ea povestește că, atunci când relația dintre PSD și PNL s-a deteriorat, a simțit imediat schimbarea în Consiliul de Administrație, prin întrebările adresate și blocarea unor măsuri.
Astfel, reforma celor două instituții ar fi, spune Săftoiu, „un respect pentru public”, o garanție că ele trebuie să informeze cetățenii, nu să transmită mesajele celor aflați la putere.
„Dacă strigi «mama!» în curtea televiziunii, 50% dintre angajați întorc capul”
Adriana Săftoiu descrie TVR ca pe „un sat mic”, cu aproximativ 2.000 de angajați, dintre care mulți lucrează împreună de decenii. Oamenii s-au cunoscut, s-au căsătorit, iar ulterior au ajuns în instituție și copiii sau alte rude.
Săftoiu povestește că, încă din prima zi în instituție, a auzit o glumă despre numărul mare de rude angajate în televiziunea publică: „Dacă te duci în curtea televiziunii și strigi: mama!, 50% dintre angajați întorc capul.”
Fostul șef al TVR spune că problema nu este reprezentată de relațiile care apar între oameni care se cunosc la locul de muncă, ci de situațiile în care angajații își aduc ulterior rudele în instituție.
„Nu cred că e în regulă să se întâmple așa.”
Ea vorbește inclusiv despre un caz în care soțul, soția și sora ocupă funcții de director și sunt necesare semnăturile tuturor în anumite proceduri.
„Nu înseamnă că (…) își semnează de la unul la altul hârtiile, n-o fac motivat, justificat. Dar aici este vorba de o anumită etică, dacă vreți, de o anumită conduită.”
Întrebată câte familii întregi lucrează în TVR, Săftoiu nu are un număr cert, dar spune că sunt multe.
Angajați care chiulesc și șefi care evită să îi sancționeze
Fostul președinte-director general susține că în TVR există angajați care nu își respectă programul de lucru, fără să suporte consecințe: „Sunt oameni care, într-adevăr, pot chiuli în televiziune fără să fie sancționați.”
Săftoiu spune că îi erau semnalate asemenea situații, uneori chiar cu nume, dar o discuție informală nu putea înlocui documentarea abaterii. Șeful direct trebuia să constate problema și să întocmească un referat.
Explicația pe care o primea pentru lipsa acestor sesizări era legată de relațiile din instituție și de instabilitatea conducerii: directorul numit politic poate pleca oricând, în timp ce șefii și colegii rămân să lucreze împreună. Mai mult, refuzul de a documenta abaterile era justificat prin ideea că „suntem o familie” și prin teama de ostilitatea celor sancționați.
Săftoiu spune că asemenea probleme trebuie rezolvate de conducerea fiecărei echipe. Altfel, chiar redacțiile ajung să reclame lipsa oamenilor, deși dificultatea ține și de organizarea muncii și de controlul programului.
Salarii, datorii și 7 milioane de lei lunar către Radiocom
În ceea ce privește situația financiară a TVR, Adriana Săftoiu spune că, în buget, salariile și sporurile reprezintă aproximativ 81%, în timp ce datoriile și costurile de funcționare lasă foarte puțin loc pentru investiții. Potrivit acesteia, veniturile proprii ale TVR în 2025 au fost de numai 19 milioane de lei.
Unul dintre costurile pe care le contestă este cel al serviciilor Societății Naționale de Radiocomunicații. Săftoiu afirmă că aproximativ 17.000 de gospodării urmăresc televiziunea prin semnalul SNR și că TVR plătește circa 7 milioane de lei lunar către companie.
Ea susține că infrastructura trebuie păstrată, inclusiv pentru informarea populației în situații de urgență, dar consideră că relația comercială trebuie renegociată.
„Am refuzat să semnez contractul pentru că le-am cerut să negociem acest preț”, explică Săftoiu, care vorbește și despre o datorie de aproximativ 152 de milioane de lei.
Un alt consumator de bani este sediul TVR, care are nevoie de reparații repetate și primește facturi mari de energie și gaze. În plus, turnul televiziunii ar trebui, în opinia sa, golit și renovat integral.
La plecare, spune că a lăsat economii de 6,5 milioane de lei, dar acestea tot nu acopereau salariile pentru luna decembrie.
Ce mai puteți afla ascultând interviul cu Adriana Săftoiu
- De ce a certat-o Ilie Bolojan și ce i-a cerut să reducă? „Discuția aceea a fost neașteptată pentru mine.”
- De ce nu a reușit să își reducă propriul salariu?
- Merită TVR Sport banii pe care îi consumă? Și de ce consideră că șapte canale sunt prea multe?
- Ce a urmărit prin mutarea Telejurnalului la ora 19?
- Cât de aproape era TVR de o întrerupere a emisiei și ce investiție a reușit să finanțeze?
- De ce contestă modul în care i-a încetat mandatul și procedura de numire a conducerii interimare?
- Se întoarce în politică și ce legi ar vrea să schimbe?
Interviul integral cu Adriana Săftoiu poate fi urmărit sau ascultat pe canalul YouTube SpotMedia.
